Mereu în fața trendului ca șinele în fața trenului, hipsterii români au sărbătorit, încă de la sfârșitul lui decembrie, Ziua Muncii, cu vreo cinci luni înainte de noi, fraierii pârliți, care o ardem în Vamă sau la grătare chiar de 1 Mai, ca babalâcii.
Hipsterii, care intraseră în anul nou când noi încă umblam năuci după cadouri de Crăciun, au avut o zi liberă de evenimente la sfârșitul lui 2011, zi în care, prompți și inspirați, au sărbătorit Ziua Muncii.
(Din păcate, încă nu știm exact pentru ce vor petrece hipsterii în data de 1 mai – bănuim că Ora Pământului, ziua lui Nicușor Dan sau gen.)
Ca regulă generală, data viitoare când vreți să o ardeți ca hipsterii de Unu Mai, fie că aceasta se va întâmpla de ziua Sfântului Nectarie sau de Florii, gen, trebuie să băgați la cap următoarele trei puncte (hipsterii nu zic „doi” pentru „doi”):
Unu) Țoala este foarte importantă dacă vreți să vă integrați în peisajul hipsteresc. De 1 Mai sunt obligatorii băscuțele de tovarăș care împărțea Scânteia în ilegalitate, cu o salopetă maro, vintage, purtată de un muncitor, ceva, acum 30 de ani, și niște pantofi puțin uzați – totul pentru a crea o atmosferă de proletcooltism potrivit, gen. Muzica pe care vă veți bâțâi la party-ul hipsteresc va trebui neapărat să fie remixuri electro la cântece comuniste. Ce poate să fie mai ironic, gen, decât să te pastilezi pe „Cincinalul în patru ani și jumătate” sau „Internaționala” – ha, ha, Ceaușescu, gen!
Doi) Locația (știm că înseamnă, de fapt, „închiriere” şi „chirie”, dar vrem să fim și noi cool): neapărat o hală dezafectată special, amenajată anii ’60 style.
La mulți ani tuturor muncitorilor, gen! Heil Hipster!
