Ieri am căutat bezmetică o adresă. Mi-e nesuferită rău treaba asta! Dacă ar depinde de mine, toată viața mea s-ar desfășura între niște repere stradale negreșit apropiate! Aș ieşi din casă, și la nici doi pași ar fi serviciul, iar pentru pâine, lapte și pastile doar aș coborî la parterul blocului. Fără mașini, tramvaie, agitație, claxoane sau sirene! Recunosc, cu magazinele de haine mi-ar fi mai greu, dar toți trebuie să facem sacrificii în viață, așa că aș străbate distanțe oricât de mari, doar ca să mai arunc o privire nevinovată prin nemiloasele lăcașuri.
Am găsit adresa cu ajutorul informațiilor pe care mi le-a dat o băbuță, dar numai după ce mi-a povestit foarte rapid (în 45 de minute) anii tinereții sale și după ce am mers pe jos încă pe atât, la stânga până la prima casă galbenă, când, de fapt, trebuia s-o iau spre dreapta.
Tot uitându-mă după numele străzii, am dat de un afiș care invita oamenii să caște ochii, gura și portofelele la un show cu Bianca Drăgușanu. Biletul de intrare costă numai 200 de lei și de banii ăştia orice doritor poate băli în pace la diva care promite un spectacol incendiar făcând ceea ce știe ea mai bine, adică se va fâțâi de acolo-colo în chiloți de diferite forme și culori. Unde mai pui că mai vine o duduie care-o să se despoaie cât să poată toți pasionații de caligrafie să mâzgălească pe ea cu cariocile. Cică sunt așteptați și băieții care n-au luat bacul, n-o să se supere nimeni dacă mai mănâncă măcar câte un i.
Totuși, de ce ar vrea să meargă cineva la așa un dresaj de maimuțe? După ce-am sunat un prieten, am înţeles că și cei cărora nu le-a fost făcută o lobotomie pot găsi ușor motive de mers. Studenții la medicină, de pildă, îi pot număra Biancăi toate oasele și pot studia efectele înfometării asupra corpului omenesc. Soții aflați în pană de idei de cadouri se pot inspira din colecțiile de danteluțe pe care le va prezenta blonda. Dar cel mai important e un singur lucru, toți o vor putea vedea aproape goală!
Vorba unei fătuci de la radioul pe care îl ascultam în căști „o ofertă mai specială decât asta nu veți găsi”. Și înclin să-i dau dreptate, că fata se laudă cum a luat ea 10 la română la bac, acum vreo cinci ani. Am plecat spre casă năucită și-n minte îmi suna un citat, cules cine știe de pe unde: „Cel mai bun compliment pe care îl poţi face prostiei este să te dai la o parte ca să o vadă toată lumea”. Așa că hai la șou, neamule!
