Măriuţa lu Scovardă cu Brânduşa Capdăcal
S-or suit în graba mare în văgon, la personal.
C-or plecat cu noapcea-n nasuri ca să vindă la Oraş
Câcea meră, câcea peră…şî câcea fălii dă caş.
Şî să vez atunşi năcazu, dă parcă n-aveau dăstule,
Măi veni şî domnu boactăr să le-ntrăbe dă ţâdule:
– Patruzăşi dă lei amenda pântru fată şî mătuşa!…
– Draşe ie-o, că-i prea scumpă! i-o răspuns baba Brânduşa.
Fă o ţâră pă niznaiu ş-uice-aşa, dân întîmplare,
Taie-ne-o ţâdulă lesne, măi dân scurt, la fiecare!
– Bine, zâsă domnu boactăr, dă-m metale zăşe lei
Ş-apăi puneţ cotăriţa cu bucace unge vrei!…
Numa să nu staţ pă scamne, să nu staţ în cur dăloc,
Că ţâdula şe v-am dat-o, îi măi lesne, fără loc.
– Ba, că io mi-s prea bătrână, tu nu vez c-am păru sur?
Dă-i lu fată în pişioare, iară mie… dă-m în cur!
