Dacă nu ați auzit niciodată de omul care zboară noaptea pe cerul Capitalei ca Robin, asistentul lui Batman, și trage cu laser în capul lui Piedone, poate e cazul s-o faceți acum. Matematician la bază, acest personaj neobosit a reușit să facă istorie din planuri urbanistice care urmau să transforme parcuri în parcări și clădiri de patrimoniu în stive de moloz numai bune de făcut din Glina un munte cât Everest.
În același timp, Nicușor Dan este supranumit, poate și datorită asocierii cu lumea alternativă din București, „candidatul hipsterilor”. Lucru cumva veridic – e suficient să deschizi Second Life-ul cunoscut și ca Facebook și vei vedea acolo grămezi de oameni care s-au raliat deja cauzei lui și îl ajută fie adunând semnături, fie făcând prozelitism, fie săpând un mormânt uriaș pentru Oprescu.
Legenda spune chiar că Nicușor Dan nu doarme niciodată, exact ca Chuck Norris. Astfel, noaptea el blochează în contencios toate proiectele primăriei cu o singură mână. Cu cealaltă, rezolvă o problemă la matematică, socotind câți bani s-ar fi putut folosi din bordurile lui Videanu pentru, să zicem, prevenirea efectelor unui nou 4 martie 1977. Iar dimineața, când se scoală din nesomn, se duce din nou la Piedone și îi dă palme cu piciorul în timp ce verifică prețul gigacaloriei cu ochiul său bionic.
Așa stând lucrurile și având și eu un oarece drept de vot, m-am hotărât să verific programul candidaturii sale și să-i adresez, pe această cale, un mesaj. Ideea fiind că pe mine, de exemplu, mă interesează mai puțin dacă Bucureștiul e ras mâine-dimineață de o legiune de buldozere și în locul lui apare un turn de 5.000 de etaje. Pe mine, ce mă preocupă în mod special este ca la baza acestui turn să nu existe câini bagabonți.
Problemă altminteri gravă care, pe site-ul lu’ Nicușor Dan, este descrisă la modul următor și mă voi folosi aici de sfântul copy/paste. Astfel, el propune, printre altele:
– Evidența exactă a tuturor câinilor din București, cu sau fără proprietar
– Sterilizarea tuturor câinilor comunitari; încurajarea sterilizării câinilor cu stăpân.
Moment în care mi-l și imaginez pe Nicușor, Irod târziu aflat în căutarea, casă cu casă, tomberon cu tomberon, a câinelui-martir și ultim deținător al puterii de a procrea, cu care poate reumple străzile Bucureștiului de cotârle janghinoase. Nu, pe bune, ăsta e planul unui candidat independent – și altminteri credibil – de a ne scăpa de una dintre cele mai persistente probleme ale unei Capitale care se vrea cică europeană? Dați-mi voie să nu subscriu la el.
Prin urmare, cum facem, domnule Nicușor Dan? Scot eu tancul din pivniță și îi iau pe toți pe șenile sau propui dumneata un plan mai convingător și mai pacifist? Știu, violența nu e o soluție, dar crede-mă că așa nu ajungem nicăieri fără să fim perforați de cururi și ce alte părți moi mai avem prin componență. Și, sincer, mulți dintre noi ne-am săturat.
