Cine e cuminte şi papă tot e lăsat afară la vot

Alina Gorghiu, deputat PNL şi membru al comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, vine cu o propunere cu adevărat postrevoluţionară: reducerea vârstei de vot la 16 ani. Nu înţeleg de ce s-a mulţumit cu suspendarea a doar doi ani, procedura aplicată cu atâta succes în justiţie nu e musai să fie literă de lege. Mă gândesc la beneficiile rezultate în urma reducerii respective la vârsta de 7 ani, de exemplu. Toţi votanţii se încadrează atunci în aceeaşi categorie, sunt mult mai disciplinaţi şi ascultători, uşor de dus în coloană la secţiile de votare. Nu ca acum, cu fasole, cârnaţi, ţuică şi ameninţarea cu salarii şi pensii mărite în neştire. O ciocolată mică, Rom Naţional, o cola şi o cocă umplută cu puţin gem ar fi suficiente pentru deşteptarea simţului civic. S-ar reduce drastic absenteismul, celor neascultători micşorându-li-se nota la purtare şi porţia de corn cu lapte, alocată pe firmă de partid. Cum copiii învaţă repede, vor şti exact pe cine vrea domnul profesor-doctor să pună ştampila, evitându-se situaţiile actuale când, după ce mănâncă şi beau bine, unii votanţi îi dau cu ştampila în cap lui Băsescu, fir-ar el al dreacu de chior. S-ar face economii şi în privinţa transportului, multe şcoli având deja autobuze închiriate, tot pe firmă corect politic agreată. Procesul de votare se va desfăşura pe bază de catalog, în lipsa clasicului buletin. E drept că s-ar putea să nu mai fie posibil votul multiplu, dar asta e un inconvenient minor, crescând calitatea votului în dauna cantităţii. Punct ochit, punct lovit, cine nu o nimereşte din prima vine mâine cu părinţii la şcoală. Dacă părinţii se dovedesc a fi supravieţuitori portocalii, aceştia se vor prezenta din nou a doua zi cu lecţiile refăcute şi tunşi ca Băsescu. O să le vină lor mintea la cap şi o să emigreze în masă, nu în UK, ci în mult visatul Teleorman naţional. Doar toată lumea se gândeşte la viitorul copilaşilor, aşa cum face şi Alina, care urmăreşte prin iniţiativă ridicarea gradului de „implicare a tinerilor sub 18 ani în mersul democraţiei, cu idei bune, practice şi mature…”. Unii cârcotaşi ar putea spune că cea mai bună, mai practică şi mai matură idee ar fi ca politicienii, indiferent de culoare, să umble la tinerii alegători cu exemplul personal, cel în care ar renunţa să se mai gândească doar la binele propriu, al familiei, al copiilor şi al amantelor din dotare. Dar astea-s poveşti pentru copii, mai bine să luăm în calcul ce facem dacă minorii mai slabi de îngeraş se întâlnesc la urne cu îngeroii şi moroii aduşi cu lista la vot. Nu facem nimic, la ce horror văd ei acum pe televizoare râd la basmele cu Dracula mai dihai decât noi la cele ale guvernanţilor cu sau fără drujbă.