Pantalonii scurţi sunt cea mai odioasă invenţie vestimentară din toate timpurile! Ei sunt cu atât mai înspăimântători cu cât nu există nicio lege care să prevadă obligaţia fiecărui pământean de a obţine un permis de port-pantaloni scurţi înainte de a cutreiera străzile astfel despuiat. Cei care mă contrazic sunt desigur cei care au convingerea că acest obiect vestimentar este disponibil doar în mărimea S şi care îşi clătesc ochii cu câte-o purtătoare a lor, desigur, filiformă. Sunt convinsă că prima întâlnire cu un foarte scurt XXL îi va lecui definitiv de astfel de păreri îngăduitoare.
Uite, de exemplu, astăzi îmi vedeam liniştită de drum şi eram atât de veselă, că-mi propusesem să fiu ca o bucăţică de zahăr brun cu toată lumea, inclusiv cu perechea aceea enervant de îndrăgostită cu mâinile sudate, care are senzaţia că iubirea le dă dreptul la întreg trotuarul! Şi văd venind, deodată, un mult prea scurt XXL. Senzaţia este asemănătoare cu a fi martorul unei avalanşe iminente. Vezi că se apropie primejdios, dar rămâi pironit locului şi nu-ţi poţi desprinde privirea de la ea!
Spuneţi-mi că sunt rea, nemiloasă şi crudă, dar eu, una, nu mai pot asista la aşa ceva şi am o bănuială că nu mai poate nici băiatul din faţa mea, căruia i-a rămas merdeneaua în gât, într-atât era săracul de şocat. Aşa că îmi permit să dau un sfat tuturor purtătorilor de măsuri extra large! A fi dezinhibat nu înseamnă să ieşi pe stradă aproape dezbrăcat, cu şuncile la vedere şi celulita expusă spre dezgustul tuturor! Asta vă spun părinţii şi prietenii voştri pentru că ei vă iubesc şi sunt obligaţi să o facă! Aveţi milă de noi şi respect faţă de voi! Purtaţi lung! Scurtul îngraşă.
