Tehnologia merge din ce în ce mai departe. Fermierii germani primesc alerte prin SMS de la vacile lor, atunci când acestea sunt “agitate” şi apte pentru montă. Au dreptate activiştii anti-666, o să ajungă ăştia să ne pună cipuri la toţi şi să ne transforme în turmă. Vă daţi seama ce mugete o să fie în “lumea mondenă” din România?
S-a găsit Acarul Păun în scandalul autobuzelor pentru elevi, în persoana purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei. Acesta a fost demis şi pus la dispoziţia organelor de anchetă, la ordinul organului schengenist Stroe. Care a fost rugat să-i dea voie afară respectivului de către o persoană importantă, nu spui cine. Ştiţi voi singuri, că de-aia v-aţi luat singuri bacul, spre deosebire de cititorii lor.
Preţul zahărului este în România cel mai mare din Europa de Est. Nimic surprinzător, gustul amar fiind şi el pe prima treaptă a podiumului. Nu trebuie să fim pesimişti, noi având multe lucruri care sunt cele mai mici din regiune. Cum ar fi nivelul de trai, cheful de muncă şi rezerva de hârtie igienică din Parlament. În ce priveşte ultima carenţă, se compensează totuşi cu prea-plinul hârtiei de xerox, atât în Parlament, cât, mai ales, în doctoratele de la Guvern.
Trebuie să remarcăm creşterea considerabilă a simţului de răspundere cetăţenească în rândurile profesorilor români, care returnează elevilor daţi afară din examene şpaga încasată anterior. Este un bun exemplu de muncă, viaţă şi cinste primit de tinerii ţării de la dascălii lor. Şi o îmbunătăţire îmbucurătoare a calităţii mediului de afaceri; deşi unii ar zice că tocmai dispariţia ţepelor e cea care ţine România pe loc, în nostalgia ei după instrumentele didactice ale fostului diriginte Vlad.
Ce se mai fură în România? Ca de-un exemplu, banii de prin coşciugele trupurilor neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi, ca să cităm un clasic în viaţă şi în funcţie. Cinci tineri din Giurgiu au spart un cavou şi au sustras 200 de lei, sumă considerată de familia celui petrecut ca acoperind valoarea ortului datorat la examinarea de dincolo. Cum suma este net inferioară celei datorate de elevi la examenul de bacalaureat cerberilor din educaţie, tragem concluzia că totuşi te costă mai puţin să mori decât să trăieşti în ţara asta.
Un irakian de 92 de ani s-a căsătorit cu o compatriotă de 22, invocând că se simte ca la 20 de ani, mai tânăr aşadar decât aleasa inimii lui. Probabil că şi ea se simte ca una de 2 ani, baremul pe care i-l permit ei neuronii personali. Mirele are 16 copii din căsătoria anterioară. Aceştia se simţeau şi ei cam singuri pe lume după decesul mamei. Aşa că acum aşteaptă, nerăbdători, apariţia celorlalţi 16 frăţiori, cu care să se joace de-a tigrii şi eu-fraţii pe carpetele lor zburătoare.
Un tribunal indian a decis că două persoane adulte care au interacţionat cel puţin o dată prin procedeul denumit generic “sex” sunt considerate de lege ca fiind căsătorite, indiferent de acordul lor. Cu condiţia ca actul sexual să fie dovedit indubitabil; se acceptă mărturiile foto, video, cele ale rudelor şi vecinilor. În eventualitatea existenţei unor progenituri rezultate din interacţiune nu se iau în calcul probele ADN, acestea fiind prea costisitoare şi nesigure. E suficient jurământul uneia dintre părţi cu mâna pe vacă.
Băsescu crede că Ponta ştie că el (Băsescu) e un prim-ministru mai bun decât el (Ponta). Ponta crede că el (Băsescu) ştie că Antonescu e un preşedinte mai bun decât el (tot Băsescu). Antonescu nu crede, ci ştie că el (Antonescu) e preşedintele legitim şi mai bun decât el (Băsescu). În consecinţă, el (Ponta) ştie, dar nu spune, că el (acelaşi Ponta) e un preşedinte mai bun decât el (Antonescu), care ar fi un prim-ministru mai bun decât el (Băsescu), deşi nu de anvergura celui actual, adică el (Ponta). Noi credem că toţi trei ar fi mai buni la pensie, dacă şi electoratul pensionar ar şti asta. Deocamdată, fiecare cu pensionarii lui.
Oakley Court, casa victoriană în care a fost turnată celebra ecranizare a lui Dracula cu Cristopher Lee în rolul contelui, a fost scoasă la vânzare. Nu s-a înregistrat nicio ofertă din România, dovadă că personajul preferă în continuare locaţia românească. Unde nu e pus în pericol nici de iluminaţie abundentă, ca aceea din construcţia englezească, nici de lipsa anumitor odoruri şi tradiţii medievale, atât de vii încă în arealul originar. E bine că ne păstrăm reprezentativitatea în lume, deşi Năstase, Nadia şi, mai ales, Dracula au şi ei, de acum, o vârstă. Poate le facem totuşi statuile cuvenite, doar au făcut cu toţii bine ca să nu fie rău, chiar dacă nu toţi au fost persoane umane cu aceleaşi presiuni!
