Edilii Capitalei au prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, planul unui zid care va apăra Bucureștiul de un posibil tsunami în Marea Neagră. Construcția de beton va avea o lungime de 34 de kilometri, o înălțime de până la 40 de metri și va fi amplasată în sud-estul Capitalei, paralel cu șoseaua de centură din acea zonă.
Conform consilierului pe probleme de securitate al Primăriei Capitalei, Marcel Dobrescu,„zidul antitsunami nu este un lux, ci o necesitate, după ce mai multe studii de specialitate au arătat că, în cazul unui cutremur de 7 grade pe scara Richter cu epicentrul în Marea Neagră, s-ar putea isca un tsunami cu o înălțime de 100-400 de metri. Având în vedere că între Capitală și mare este Câmpia Bărăganului, nu este exclus ca valul să ajungă până la București, iar orașul este în acest moment complet nepregătit pentru o asemenea eventualitate”. Profesorul Decebal Voinea, de la Centrul de Studii Geologice din București, a declarat că, deși riscurile ca un asemenea tsunami să se producă în următorii ani nu sunt foarte mari , falia Vidraru-Snagov-Shabla, care se prelungește sub Marea Neagră, „este un focar seismic important, fiind împinsă de placa tectonică Anatolia către vest”.
Un purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a declarat că, în cazul unui tsunami, „Bucureștiul ar suferi pagube serioase, iar pierderile ar putea ajunge, conform estimărilor IGSU, până la 200.000 de oameni”.
Costurile pentru construcția zidului se vor ridica la 3,2 miliarde de euro, ele urmând să fie suportate de Primăria Capitalei, cu un posibil aport de 20% din partea Fondului pentru Prevenirea Dezastrelor Naturale al Uniunii Europene. Conform planurilor, construcția va fi terminată până în primăvara anului 2019.
