În tramvaie, autobuze și la metrou vezi tot felul de oameni citind broșurele de zeci de pagini, încercând să afle care este secretul fericirii veșnice și al banilor grămadă. „Cum să cultivi marijuana de calitate“, de Ryan Riley, vă învață cum să vă bucurați de ce aveți.
Iarbă, magiun, marfă, cui, pot, bluf, splif, maria, gandja etc. Toate înseamnă un singur lucru, adică pușcărie curată, pentru că în România ai voie să cultivi doar etnobotanice dătătoare de inconștiență și palpitații criminale. Dar, pentru ziua când marijuana n-o să mai fie ilegală și n-o să facă afaceri cu ea doar unii sus-puși care-și trag bani din droguri și prostituție, Ryan Riley oferă spre lectură un ghid de 750 de pagini (!!!), numai bun de citit și răscitit până în ziua legalizării.
Deja de o lună sunt oprit săptămânal pe stradă de jandarmi și buzunărit, semn clar că organul știe meserie și o face cu promptitudine: dacă porți geacă de piele înseamnă că fumezi, vinzi și cultivi maria. Din păcate, i-am dezamăgit mereu, eu găsind extazul extrasenzorial în mâncare, dar m-am hotărât să aflu cât de ușor îți poți face seră de magiun. Nu e ușor deloc dacă citești cartea lui Riley, acest Cărtărescu al cultivatorilor de vise. Numai noțiunile de bază despre iarbă sunt scrise pe 40 de pagini, adică lectură ca pentru bac, nu glumă. Dar ăsta e abia începutul. Urmează zeci de pagini despre canabis, lumina necesară, solul, zonele favorabile cultivării, temperatura, cantitatea de apă ș.a.m.d. Cu noțiunile și tehnica lui Riley, am putea readuce agricultura românească pe culmile gloriei din perioada comunistă: 100.000 de jointuri la hectar.
M-am apucat să spicuiesc lucrurile cu adevărat importante din carte și am sărit peste partea cu beneficiile consumului de maria, fiind deja cunoscut faptul că nimeni nu a murit de la magiun, cum la nicio petrecere nimeni nu a urlat vreodată „da’ oprește dracu’ piesa aia a lui Bob Marley, că m-am săturat de ea!“. Sper ca, până la legalizarea marijuanei, cartea să nu fie un subiect fumat.
