Nu ne puteam imagina o scenă mai bună decât asta: Crin făcându-și siesta în sicriul istoric al PNL, vegheat, ca la priveghi, de Gigi Becali, marea achiziție a Antonescului. De undeva de departe privește melancolic Brătianu, cel care nici n-ar fi cutezat să aducă în PNL, la loc de cinste, un cioban analfabet, nătâng și grandoman. Poate că, în loc de lumânare, Becali ar fi trebuit să aibă în mâini un ciocan și câteva cuie, pe care să le bată în sicriul PNL. Sau o pereche de blugi, „afacerea” cu care pipereanul, perseverând, a ajuns acolo unde e acum.
