Povestea sună cam aşa: prin anul 2008, preasăraca arhiepiscopie a Buzăului şi Vrancei a cumpărat, pentru preacucernicul arhiepiscop Epifanie Norocel, o maşinuţă Mercedes Benz S 320, pentru preamititica sumă de 100.000 de euro. Arhiepiscopul care a avut parte de o asemenea epifanie a perfecţiunii germane n-a posedat însă şi suficient norocel să se folosească prea mult de ea, plecând la Domnul pre jos, cu ambele picioare înainte adică, întrucât nu s-a îndurat niciun sfânt să-l ia la ocazie.
Noul arhiepiscop, Înalt Prea Sfinţitul Ciprian, n-a mai vrut, Dumnezeu ştie din ce motiv, să mai păstreze merţanul, aşa că l-a scos la vânzare, la juma de preţ, organizând chiar mai multe licitaţii în acest sens. Unora, o asemenea abordare mercantilă, nu le-a fost pe plac şi n-au ezitat să-i compare pe distinşii prelaţi buzoieni cu negustorii alungaţi de Iisus din Templu cu biciul, fiindcă transformaseră Casa Tatălui Său dintr-un loc de rugăciune într-un mercador.ro avant la lettre.
Dar IPS Ciprian e convins că Domnul e milostiv şi s-a îndurat de martiriul preacuvioşilor părinţi, rămaşi şi fără Norocel şi cu ditamai balena de Mercedes pe cap: ieri, înaltul prelat a a anunţat, triumfător, într-o conferinţă de presă că „a dat Dumnezeu să vindem limuzina”, maşina fiind cumpărată de un bogat om de afaceri, apropiat de Biserică şi foarte milostiv.
Fiindcă intrasem deja în Black Friday, sfinţiile lor au fost nevoite să facă totuşi o reducere drastică, aşa că atelajul, cumpărat cu suta de mii de euroi, a fost vândut pentru 35.000 de euro, deşi avea la bord doar 50.000 km, adică mai nimic, având în vedere faptul că vorbim de o maşină nemţească. Tot cu acest prilej, IPS Ciprian i-a anunţat pe jurnalişti că fondurile obţinute de pe urma licitaţiei vor fi folosite pentru construirea unui cămin pentru bătrânele nevoiaşe, la Răteşti-Buzău.
Acum, se pun mai multe întrebări. În primul rând, de ce prelaţii ortodocşi au ales să cumpere o maşină făcută de protestanţii ăia fără niciun Dumnezeu din Germania, în loc să ia şi ei un autoturism de-ale noastre, ortodoxe, ori unul pravoslavnic, nu zic o Volgă, dar măcar o Ladă, acolo!? În al doilea rând, de ce nu i-a cuprins milostenia faţă de bătrânelele nevoiaşe din Răteşti cu o zi înainte să dea un purcoi de bani pe Merţan, că de 100.000 de euro făceau nu un adăpost, ci trei adăposturi creştine şi se eliberau nu unul, ci trei locuri în Rai!
În fine, al treilea lucru pe care nu-l pricep este de ce preoţii îl amestecă şi pe Dumnezeu în afacerea asta – căci despre o afacere, fie ea şi perdantă, vorbim? Cum adică „ne-a ajutat Dumnezeu să vindem limuzina”? Dumnezeu cred că are treburi mult mai importante decât să facă pe Văru’, ăla din reclame sau pe samsarul de maşini: sunt copii care mor de foame în Africa, Asia şi Vaslui, sunt boli neeradicate prin America de Sud şi Botoşani, sunt oameni care nu ştiu încă să scrie şi să citească, prin America de Nord, Australia, Teleorman şi Dâmboviţa. Când să mai aibă timp să vă vândă şi vouă maşina, megafericiţilor?
Nu mai spun că o asemenea iniţiativă creează un precedent. La câţi bani a scos anul ăsta BOR, căci recolta de moaşte la hectar a fost, precum aţi văzut, foarte bogată, mulţi arhiepiscopi, arhimandriţi şi chiar şi preoţi simpli, de parohie, vor fi tentaţi acum să arunce suta de mii de coco ca să-şi ia un merţ, un bemveu, de ce nu şi un Lamborghini la mâna a doua. Îl iau, se fâţâie cu el preţ de vreo cinci parastase, trei înmormântări şi două tăieri de moţ, pe urmă-l vând la reducere şi fac azil de bătrâni, şi i se laudă la Dumnezeu: “Doamne, este că faza asta ţi-a plăcut? Ai văzut ce bun creştin sunt?”.
În concluzie, socot necesar ca şi formulele de cult ale BOR să se schimbe, ca să fie în pas cu vremurile şi de aceea le-aş propune preoţilor, mitropoliţilor şi Preafericitului însuşi ca la următorul Paşte să nu le mai zică turmelor de credincioşi „Veniţi de luaţi Lumină”, ci „Veniţi de-mi luaţi Limuzină!”.
Exclusiv online
