În timp ce în Centrul Vechi şaormeria Dristor era cuprinsă de flăcări, iar la Soci un cerc olimpic nu se aprindea nici de-al naibii, omenirea a trecut pe lângă un moment istoric: primul contact cu o civilizaţie extraterestră. Totul a început vineri, după prânz: „Tocmai completasem un nivel la Zuma şi mă pregăteam să răspund provocării la o partidă de Candy Crush Saga, lansată de un coleg de serviciu, când am primit un telefon pe firul scurt, de la 112. Un glas disperat ne anunţa că a rămas sinistrat şi nu ştie unde se află. Cu aparatura din dotare am identificat pe radar în doar trei ore locul de unde respectivul suna, dar nu mică mi-a fost mirarea să văd că apelul era de pe Lună!”, a precizat Dorel Pafarişteanu, angajat al companiei.
După ce a verificat încă o dată latitudinea şi longitudinea, domul Pafarişteanu şi-a dat seama că, într-adevăr, semnalul provenea de undeva din Marea Liniştii, nu departe de locul unde aselenizaseră primele echipaje Apollo. „Prima dată am crezut că or fi ajuns iar americanii pe Lună, dar am dat căutare pe Gugăl şi nici vorbă de aşa ceva. Atunci m-am speriat şi mi-am anunţat superiorii”.
Imediat, s-a constituit o celulă de criză – numită astfel pentru că toţi membrii ei ţipau ca istericii, de nu se mai înţelegea om cu persoană – şi, în cele din urmă, tehnica de ultimă generaţie, completată cu abilităţile extraordinare ale angajaţilor ROMATSA a confirmat: locul de unde veneau semnalele era chiar pe Lună! Cum nu mai era timp de pierdut, fiindcă ştim cu toţii ce temperaturi scăzute sunt pe Lună noaptea, s-a decis trimiterea spre locul dezastrului a unei ambulanţe spaţiale cumpărate fără licitaţie de domnul Rael Ararat. Dar, chiar când ambulanţa se pregătea de decolare, sinistratul a sunat din nou, rugându-l pe operator să nu se mai deranjeze, că l-a scos un vecin.
Atunci s-a lămurit şi misterul: obiectul neidentificat nu era OZN, ci un Opel Ascona din 92, cu numere de Bulgaria, şi nici nu se afla pe Lună, ci pe o stradă de la marginea Bucureştiului. Şoferul dorise să evite nişte troiene cât casa, aflate pe dreapta carosabilului şi nimerise, din greşeală, într-o groapă aflată pe stânga. „Ca şi cazul bărcii pe care noi am localizat-o pe un lac din Moldova, deşi se afla pe Coasta de Azur, vina nu ne aparţine, a precizat un înalt responsabil ROMATSA. Americanii-s de vină, fiindcă satelitul lor n-a fost în stare să deosebească un crater de pe Lună de o groapă în asfalt din Bucureşti. Sunt vai de capul lor şi se mai laudă că sunt stăpânii planetei!”.
Exclusiv online
