„Cu mine aţi încurcat-o / Am fost la forţele NATO / Eu sunt bomba nucleară / Cine mă atinge zboară“. Zice cu talent Florin Salam. Maneaua, această improvizație muzicală creativă, făcută special pentru urechile nepretențioase sau tolerante, ochii lipsiți de discernământ și nasurile cu aplecare către izul de periferie și mirosul dolarilor în chiloți. Trecând zilele astea prin oraș, am observat că a început campania electorală, de aceea, poate, mi-am adus aminte de domnul Salam. Promisiunile, rânjetele și atitudinile cuceritoare ale celor care se erijează în adevărații salvatori al bucureștenilor – zic câțiva candidați de pe corturile din intersecții că s-au luptat pentru binele cetății de când erau la grădi – m-au făcut să realizez brusc că guriștii de pe panouri nu sunt altceva decât cei mai adevărați maneliști, cum ar zice cele mai adevărate Mameômidè. Noi, electoratul, suntem cei care spălăm parbrize în timp ce dansează din buric pe tânguielile lor. Iar "oamenii de afaceri" care le finanțează candidatura sunt cei care îi ciupesc de fund după spectacol cerându-le diverse favoruri în schimbul hârtiilor verzi lipite cu scuipat pe frunte.
Acum, că am stabilit cine se ocupă cu ma-me-mi-mo-muuuu-ul și ne arată instrumentele, cine dansează și cine aruncă cu bani, să vedem și ce anume caracteristici sau atitudini îi plasează pe candidații noștri în sfera guriștilor cu ziceri de dragoste de Capitală, duios orientale:
1. Toți candidații la Primăria Capitalei și Primăriile de Sector afișează un zâmbet cuceritor, demn de premiul întâi la festivalul "Dinții de aur". Sau o atitudine împărătească în care ar fi vrut să țină un flaut în mână, doar că nu i-a lăsat cineva. Domnule, toți sunt fericiți, toți sunt optimiști, toți promit că ne vor scoate din rahat și ne vor da beneficii fără număr, pomeni imense de bine, găleți cu parcuri, trenuri suspendate, agricultură în grădinițele din fața blocului, analize la spitale și biserici la tot cartierul. Adică: "De felul meu sunt mare combinator / Bărbat bine descurcăreț producător / Am fost și voi fi feblețea fetelor / Cu mine sigur tragi lozul câștigător."
2. Toți candidații din partide au rude de partid în pușcărie. Famiglia, familia și alți colegi de mafie, cei 7 ani de acasă unde au învățat că nicio ilegalitate nu e un efort prea mare pentru binele nostru, al cetățenilor, bineînțeles. "Mascații și cu garda / Sunt cu toți pe urma mea / Îmi fac portret, frățioare / Mă dă zilnic în ziare.
3. Toți ceilalți îi invidiază fiindcă candidează. Uite că mi-a ieșit și o rimă, deși o rimă nu-i o crimă. Și, fiindcă îi invidiază, anumiți candidați sunt victime sigure ale jocurilor politice din culise și ale răutăților gratuite din partea cetățenilor. În această perioadă stresantă apare pe nepusă masă cel mai mare invidios din România, DNA-ul, care îi cheamă, pe cei mai nevinovați și mai curați miei, la un mic interviu de angajare la dosar penal. Of ce lume, ce dușmănoasă mai ești / Și prieteni, și prieteni care ai crezut în ei / E ușor să faci un rău / Dar e greu să faci un bine / De ce e așa de multă invidie / Toți mâncăm la fel o pâine.
4. Copiii, nevasta, bărbatul, soacra, fratele sau cuscrii unor anumiți candiați sunt cei mai tari din lume, dovada vie că un viitor primar a reușit mai întâi să se perpetueze pe el și să-și construiască cuibul cu ajutorul Famigliei și motivul principal, în lipsă de CV cu recomandări și competențe, ca alegătorii să voteze o cârpă care promite să șteargă praful la Primăria Capitalei. Motto-ul preferat ar fi "frate, frate, dar hai să împărțim brânza, că e pe bani publici. "Mă tot rog la Dumnezeu pentru frățiorul meu / Și eu mă gândesc la ea, la surioara mea / Să fim uniți amandoi, nimeni să nu stea între noi / Ca să țină loc nu poate, de soră și de frate."
Fetelor, dans! De restul se ocupă ei.
