Dacă v-ați fi luat o supradoză de metoclopramid și un bax de lămâie, ba ați mai fi avut prin vene și doza de masochism transmisă, din generație în generație, de ciobanul mioritic, ați fi putut rezista cu succes bâlciului oferit aseară la Antena 3 de câțiva candidați la Primăria Capitalei. Spectacolul a făcut toți banii. Firea, Predoiu, Nicușor Dan și Daniel Barbu s-au întrecut să ne demonstreze că au cele mai bune soluții orale pentru București. Despre soluții normale n-am prea auzit, în schimb bănuiesc ce fel de soluții îi așteaptă – cu alifie sau fără – pe bucureșteni, timp de patru ani de zile, dacă vine duamna Firea la primărie.
Dintre toți cei aflați în platou – desigur, cu excepția lui Gâdea, care oricum le știe pe toate, singurul care părea să cunoască despre ce e vorba era Nicușor Dan. Chiar dacă are charisma unui caniche tuns scurt și lăsat fără freză-n ochi, matematicianul e unicul candidat care chiar ar ști ce să facă dacă ar ajunge primar. Bine, în afară de atribuit contracte fără licitație, luat șpăgi, angajat nepoți, că din astea știu și Vanghelie și unul cu două clase. În rest, aceleași bla-bla-uri de care ne-am săturat, de un sfert de secol încoace: voi face, voi drege, voi introduce, voi propune, voi implementa. Mi-e greu să cred că Gabi Firea știe să implementeze prea multe lucruri și să facă altceva decât copii. Ăștia se pare că-i ies, o avea ea o rețetă secretă, dar ar trebui să se oprească la ei, pentru că născutul de pui vii nu o face să merite un abonament pe patru ani la primărie, ci cel mult unul pe viață la maternitatea Polizu. Pentru că în rest, pe unde-a fost, ce-a făcut, a dat chix. A falimentat orice afacere i-a fost pusă în brațe de papa Voiculescu. Ar fi în stare să falimenteze și Banca Națională dacă i-ar veni cuiva ideea s-o ungă acolo.
Dar, dacă doamna Firea nu pierde nicio ocazie să facă striptease de caracter, ca să îi convingă pe mitici s-o voteze, în schimb Cătălin Predoiu pare anti-candidatul perfect. E mai ceva decât domnul acela respectabil din Mușatescu, care cerea alegătorilor ”Fraților, nu mă votați, că nu merit”. Bine, ăla până la urmă a fost ales, ceea ce nu va fi cazul cu Predoiu. Totuși, s-ar putea ca Predoiu să fi făcut ieri declarația carierei lui politice, cerând candidaților dreptei să cedeze, în ultima săptămână înainte de alegeri în favoarea celui mai bine plasat din sondaje.
Dacă Predoiu chiar a vorbit serios și belferii din PNL nu au de gând să facă blat cu colegii useliști din PSD, această declarație ar putea decide soarta Bucureștiului. Pe Barbu nici nu-l pun la socoteală, votanții lui încap într-un autobuz și, dacă nu-i plimbă autobuzul ăla pe la toate secțiile de votare din Capitală, prea multe voturi ciracul lui Tăriceanu nu ia. În schimb, dacă adunăm procentele lui Nicușor, Predoiu și Turcescu și le trecem la același candidat, vedem că acest candidat unic ar bate-o pe Firea la curul gol (așa e vorba românească, evident că de bătut n-o bate decât Pandele, în momentele lor tandre din sufrageria aia mișto). În clipa de față, dacă facem o medie a sondajelor, vedem că Firea nu ia mai mult de 35% din voturi nici s-o umfli cu pompa la televizor. Atâta poate ea, atât pot șoșonarii, cărora, de multiplicat, la vârsta lor, le e mai greu să se multiplice – iar răposații lui Dragnea am înțeles că boicotează alegerile de anul ăsta, din rațiuni de DNA.
Cu alte cuvinte, când știi că voturile reunite ale Dreptei depășesc lejer voturile Stângii, ce motiv ai avea tu, candidat de dreapta, indiferent că te cheamă Nicușor, Cătălin sau Robert, să nu accepți pactul propus de Predoiu – cu condiția, desigur, ca sondajele din ultima săptămână să nu fie făcută de Mirel Palavra sau altă jagardea de genul ăsta? Aici e marea șansă a Bucureștiului și a bucureștenilor: ca băieții ăștia destoinici să pună de la mână și să le iasă de-o dreaptă autentică. Dacă ei chiar cred, așa cum pretind, în valorile dreptei, ar trebui să o facă. Și, dacă bucureștenilor chiar le pasă, chiar vor să nu permită pandelizarea orașului lor, ar trebui să-și calce pe suflet și să-l voteze pe candidatul unic. Probabil că acesta va fi Nicușor Dan și mult mai probabil că vom spune, peste un an, cum am spus și despre Iohannis, ”ghinion, frate”.
Dar nu uitați că întotdeauna un ghinion e de preferat unui blestem.
