Boboteaza a făcut și anul acesta senzația televiziunilor și a a siturilor de știri, demonstrând, pentru a câta oară?, că românul nu e numai predictibil în manifestări ci și de-a dreptul stupid de consecvent și deranjant de repetitiv când vine vorba de cutumele sale ancestrale pe care refuză să și le updateze de veacuri.
Pentru cei care încă nu au aflat, dar vor să se pregătească conștiincios pentru sărbătoarea de la anul, registrul ca la carte al unei Boboteze conforme cu statutul vostru de români adevărați va trebui musai să țină cont de următoarele coordonate de orientare în timp, spațiu și comportamente:
1. Piesa de temelie a fiecărei Boboteze e momentul ăla în care popa aruncă crucea în apă iar creștinii fac, înot, o întrecere acerbă pentru a o recupera și a avea, astfel, noroc tot anul. Pentru orășenii cu bani, a apărut varianta crucii aruncate-n jacuzzi ori în cabina de duș. Oricum, români fiind, noi nu ne-am pus niciodată întrebarea de ce, în mod ciudat, tot popa, care nu s-a aruncat niciodată după cruce, rămâne cel care are noroc mai mereu.
2. Fetele nemăritate se culcă cu busuioc în pernă și își visează ursiții. În ultima vreme busuiocul a fost înlocuit cu altă iarbă, iar ursiții se găsesc pe Facebook sau alte siteuri de socializare.
3. Băgatul bărbaților la apă. Mai multe femei se adună în casa uneia dintre ele, unde beau, mănâncă și dansează până în zori. Dimineața ies pe uliță, pun mâna pe primul bărbat ieșit în cale și-l amenință că-l aruncă în râu. Bărbatul poate scăpa de acest deznodământ dacă face gagbang creștin, culcându-se cu toate femeile din grup. Obiceiul se practică în Moldova și, de câțiva ani, și în cluburile din București.
4. Ruperea fundului: fetele care cad pe gheață de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în anul în curs. În unele zone ale țării, în timp ce cad, fetele trebuie să strige „m-am spart!”. Acest obicei e de mare ajutor în noaptea nunții, când mireasa poate invoca această tradiție: „nu ți-am spus că m-am spart de Bobotează?!”. Dacă nu e gheață pe stradă, fetele sunt sfătuite să se ducă la Patinoar și să cadă oricum dacă vor să se mărite. Oricum statistica arată despre acestea că-s doar niște căzături
5. În ajun de Bobotează credincioșii trebuie să mănânce bucate de neam prost. Sunt opusul bucatelor de post, fiind vorba de hălci de porc, cârnați, slană, piftie și ciorbe.
6. De Bobotează se sfințește apa. Credincioșii vin cu bidoane și flacoane de 0,5 l pentru a duce acasă, cunoscute fiind proprietățile apei sfințite: ajută la boli, la descântece, făcături, vrăji, blestemul Trabantului galben și 6 din 49.
7. De Bobotează e întinde masa cu cele mai alese bucate pe care le poate procura gospodarul. Nimeni nu se atinge de mâncare până nu vine popa să o binecuvânteze și să ia câte o lingură din ce e mai bun. Dacă popa strâmbă din nas anul va fi prost.
8. La fel, vremea de Bobotează prevestește tot anul. Dacă-i ger de Bobotează, în august vor fi 44 de grade la umbră. Dacă-i cald de Bobotează, în august vor fi tot 44 de grade la umbră, că-i vară.
9. Atenție, în ziua de Bobotează nu se dă nimic cu împrumut, că merge rău tot anul. Cămătarii au fost printre primii care nu au respectat acest obicei și, uite, fac pușcărie, de le rămân leii, girafele și maimuțele nemâncate cu anii pe la Grădinile Zoologice.
10. În zilele de Bobotează și de Sf. Ion nu se spală rufe, iar oamenii nu se îmbăiază. Dacă vor să nu le cadă nasul, cetățenii de alte religii sunt sfătuiți să nu circule cu mijloacele de transport în comun.
11. De Bobotează se practică și udatul nevestelor. Nevestele mai „vechi” le învață acest truc pe cele abia căsătorite. Ele merg împreună la o fântănă și cele cu experiență aruncă apă pe cea începătoare. ”Te-ai udat?”. Dacă răspunsul este afirmativ, tânăra femeie este o soție de viitor.
12. Extrem de important, de Bobotează se stropește totul cu agheasmă, pentru a se alunga spiritele rele. Dacă aruncați agheasmă pe un manelist în ziua de Bobotează, spre exemplu, acesta va asculta numai jazz și simfonică tot anul!
