Venit la guvernare direct din câmpia muncii de la Bruxelles, ca să mai taie din buruienile, ghimpii și bălăriile lăsate în urmă de pălămida Ponta, Cioloș și-a suflecat mânecile și s-a pus pe treabă. Dincolo de eșecurile guvernării – de care poate nu el a fost principalul vinovat, fiindcă pe indivizi ca Apud Tobă sau Dâncu nici Sfântu Petru nu cred că i-ar fi putut clinti din funcții – premierul a făcut multe lucruri bune. Și cel mai bun lucru pe care a reușit să-l creeze a fost o echipă. O „band of brothers” dispusă să renunțe la avantaje, la familie, la micile plăceri cotidiene, la vacanțe, pentru a mai tăia din păienjenișul de pălămide și răgălii care ne sufocă de un sfert de veac.
Am sperat mult că Dacian Cioloș și camarazii lui vor candida la parlamentare. Probabil un partid de tehnocrați, aureolat de inițiativele de debirocratizare din ultimele luni, ar fi luat destule voturi și ar fi alungat definitiv posibilitatea ca pușcăriașul cu suspendare Dragnea să conducă România. Dar ieri, Cioloș a anunțat că nu va candida și că nu are niciun gând să se implice în politică. La auzul unei asemenea vești, n-am nicio îndoială că la PSD s-au deschis șampaniile, căci hienele s-au văzut deja mursecând țara.
Sincer, am fost dezamăgit de refuzul premierului de a se implica. Desigur, e lăudabil că Cioloș nu vrea la ciolanul la care se înghesuie toți ponții, matrozii și irozii. Dar, m-am întrebat retoric, cu noi cum rămâne, Daciane? Cu noi care am vrea să mergem la vot, însă n-avem pe cine vota? Și apoi mi-am dat și răspunsul: un om ca Dacian Cioloș, cu o echipă cum a avut el – cu Ghinea, Vlad Voiculescu și ceilalți – n-ar fi avut nicio șansă să schimbe radical România. Să ne mulțumim cu gândul că în lunile astea au cosmetizat-o și au făcut să arate ca o fată săracă, de la țară, dar măcar curățică. Și să ne mai mulțumim că a pus alegerile pe 11 decembrie, nu în vacanța de 1 decembrie, când n-ar fi venit la vot decât șoșonarii PSD și morții din Teleorman, că ăștia n-au vacanță.
Care ar fi fost alternativa? Cioloș să-și fi făcut partid, să fi candidat, să fi luat 10-15% din voturi, să se fi aliat, vrând-nevrând, cu PNL și USR, și apoi să facă toate compromisurile pe care penalii peneleilor (că sunt, slavă Domnului, și la ăștia o târlă de penali) le-ar fi comandat, ca să se agațe de privilegii. Și atunci se alegea praful de renumele de profesionist al lui Cioloș. Mai bine deci că nu candidează acum și lasă buboiul să se mai coacă. Mai bine că-i lasă pe penelei, pe pedesei și pe patrula lui Țeapă ăia de doi lei să ia puterea și să distrugă tot ce-a încropit echipa lui. Poate că atunci se vor trezi românii și vor mătura ei acest sistem corupt, care nu poate fi măturat decât de jos în sus. De sus în jos e imposibil să-l mături, chiar și cu o mie de Cioloși. Așa că nu fiți supărați pe Dacian, că nu candidează, ci încercați să-l înțelegeți: în situația actuală, n-ar fi putut face nimic. Vorba reclamei ăleia, care sunt convins că-i place mult agricultorului Cioloș: ”N-ai cu cine, bă! Niște țărani!”.
