9:15 Dragă jurnalule, nu-ţi spun bună dimineaţa pentru că nu obişnuiesc să-i salut decât pe cei cu un nivel intelectual situat imediat sub al meu. Iar peste nivelul meu, dacă mă uit, nu văd altceva decât un mare hău.
9:20 Bună dimineaţa, domnule Voiculescu! V-am sunat să vă trezesc la 09:20, aşa cum m-aţi rug… cum mi-aţi spus aseară. Da, este exact 9 şi 20, incredibil cum v-aţi dat seama, parcă aţi avea un al şaselea – dar ce zic eu – un al şaptelea simţ. Acum realizez că aţi ştiut de ieri ce-o să conţină emisiunea mea de azi, de parcă v-aş fi dat raportul regulat.
9:25 Este pentru a mia una oară în ultimele zece minute când scriu în tine, jurnalule, că sunt extraordinar de deştept şi îngrozitor de arogant, iar tu ai aceeaşi reacţie ca toată lumea: mă mângâi pe creştet şi mă ştergi la gură cu batista! Trebuie să pricepi odată că, precum lacrimile, şi balele pot exprima, uneori, o sensibilitate wertheriană, specifică unei inteligenţe superioare.
12:30 Mă enervează presa băsistă care scrie despre mine că stau într-o locuinţă socială destinată persoanelor cu handicap. Așa și, unde e problema?
14:00 După ce m-am ocupat, personal, de conceperea primei pagini a „Jurnalului naţional”, am constatat că, atunci când faci ceva din care nu înţelege nimeni nimic, lumea tinde să te creadă deştept. A se continua pentru menţinerea reputaţiei.
15:00-18:00 La redacţie, somn de sedimentare a inteligenţei. Probabil că aş depăşi culmea genialităţii, care e reprezentată tot de mine, dacă nu m-ar trezi, din când în când, olteanu’ de Tucă să mă întrebe dacă-i vin bine bretelele la spate.
22:.00-23:00 „Vorbe grele”, în sensul că mă exprim bolovănos.
24:00 Doamne, Dumnezeule, fă o minune şi fă-mă şeful lui Gâdea ca să-i fac „Sinteza zilei” săptămânală.
