Pe principiul baba și mitraliera, țara și caloriferul, Andrei Marga își dorește ca, prin intermediul ICR, România să promoveze caloriferul, una dintre marile contribuții ale românașilor la patrimoniul cultural mondial. Trecând peste întrebări firești, de genul cum promovezi un calorifer sau unde (oare în Africa?), Academia Cațavencu vă prezintă o listă cu alte cinci contribuții ale țării noastre, pe care Institutul Cultural ar trebui să le promoveze în lumea largă.
- Cocalarul. E adevărat, cam de când am intrat în UE, cocalarul român a început să fie din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin Spania ori Italia. Din păcate, alte țări precum SUA ori statele asiatice nu au avut acces la aceste mirifice creaturi ale faunei neaoșe.
- Pițipoancele. Indiscutabil, toată lumea are câte o specie de pițipoancă la el în ogradă, uitați-vă numai la englezoaice cum stau cu cracii-n sus după încă o noapte de beție, în rochițele lor cu ștrasuri. Se știe însă că româncele sunt cele mai frumoase femei din întreg spațiul intergalactic, deci ar fi păcat să văduvim planeta de asemenea exemplare grațioase.
- Covorul de semințe. Reprezintă un artefact cultural care datează din vremuri imemoriale, care își găsește reședința în fața blocurilor din cartierele patriei. Nu v-ați plimbat niciodată prin Viena ori Praga și ați avut un sentiment că lipsește ceva? Ei, iată, era exact acest covor de semințe.
- Țuica de pufoaică ori electrozi. Or fi având irlandezii whiskey sau portughezii vinul lor de Porto, dar nimic nu se compară cu o țuică de pufoaică ori electrozi de calitate.
- Mișcatul șuncilor pe manele. Un alt produs cultural românesc care deja începe să prindă pe afară. În cazul în care nu știați, în Italia există deja un sport care se numește „manele-fitness”.
