De mai bine de o sută de ani, orice scriitor, poet, dramaturg speră să câştige premiul Nobel. Nu neapărat pentru milionul ăla de coco, capabil să-l scoată din mizerie şi pe ultimul geniu nefericit, ci pentru prestanţa pe care titulatura o conferă. Din păcate, cei mai mulţi dintre aceşti beletrişti nu ajung nici măcar să fie propuşi la Nobel, nicicum să-l mai şi câştige, aşa că nu-i de mirare că rămân trişti toată viaţa şi preferă să-şi înece amarul bând pe cârâială la restaurantul Uniunii Scriitorilor până când pune tanti Jeni scaunele pe masă.
Noi am avut autori mari, dom’le! Autori de Nobel! Un Sadoveanu, un Arghezi, un Nichita, ăştia puteau câştiga fluierând premiul, dacă ar fi avut şi ei nişte pile ca lumea, cum au avut alţii. Că şi la premiile astea capitaliste e ca la repartiţiile comuniste: degeaba ai tu talent şi pricepere dacă n-ai şi-o relaţie, să pună o vorbă bună pentru tine sus, la Comitet. Acum, de vreo câţiva ani, văd că Mircea Cărtărescu tot e propus la Nobel. Omul are operă, e orbitor de talentat pe ambele aripi şi pe centru, ştie versificaţie, are cuvintele la el, e tare şi pe proză, şi pe poezie, deci loveşte cu ambele picioare balonul, ca un Hagi al literelor, e bun-rău, ce să mai discutăm, dar, vorba bancului cu miliţianul, „şi la ce-i foloseşte?”. Pentru că, ne place sau nu ne place, Cărtărescu s-a născut român, în ţara unde nici Justin Bieber nu vine, darămite Nobelul! Dar există totuşi soluţii pentru ca Mircea Cărtărescu să câştige Nobelul, cu condiţia, desigur, să lase deoparte naivitatea-i proverbială şi să fie şi el, o dată în viaţă măcar, român, adică descurcăreţ. Iată cum ar putea proceda:
- Pleacă în Afganistan, ca reporter de război, şi scrie o carte în care arată necesitatea luptei antiteroriste, lăudând vitejia soldaţilor NATO, mai ales curajul cu care bombardează aceştia nunţi, botezuri şi cumetrii în Afganistan. Termen de obţinere a premiului Nobel: 3 ani.
- Îşi lasă iarăşi părul lung, îşi rade mustaţa aia de lesbian sau se bărbiereşte la doi milimetri sub piele, ca-n armată, se fardează, se coafează, îşi trage nişte belciuge prin nas, sfârc şi urechi şi se dă drept reprezentant al minorităţii gay&sado-maso, persecutat în România din cauza înclinaţiilor sale sexuale. Eventual, le zice că a scris cu mulţi ani în urmă o carte numită „Travesti” şi relansează volumele „Poeme de amor”, în varianta „Poeme de amor pă invers”, şi “Ochiul căprui al dragostei noastre” în varianta “Ochiul maro al dragostei noastre”. Termen de obţinere a premiului Nobel: 3 ani.
- Îşi lasă iarăşi părul lung, dar îşi lasă şi mustaţa şi mai lungă, pe oală, îşi pune pe cap o pălărie de gabor cu pălărie, îşi plachează cu aur toţi dinţii din faţă, îşi agaţă un lănţău de juma de kil la gât şi se postează în faţa sediului Academiei Suedeze, cu o pancartă pe care scrie: „S-aveţi bahtalo, barosanilor, trăi-v-ar suedeza cu cine vreţi voi! Daţi-mi şi mie Nobelu’, mânca-v-aş portofelu’ lu’ matale, că sunt un rrom sărac din România, am nouă copii acasă şi nu mai m-ajung cu alocaţiile, iar ăia de la Evenementu’ zilei plătesc din an în Paşte heditorialele, să mor io! Ajutaţi-mă, da-v-ar Dumnezeu neutralitate veşnică!”. Termen de obţinere a premiului Nobel: 3 ani.
- Îşi face o mititică operaţie la prepuţ, îşi schimbă numele în Nathan Cartarberg sau Beniamin Cartabovici, intră în afaceri imobiliare şi declară public că el în ziua de Sabat nici măcar o virgulă nu scrie. Termen de obţinere a premiului Nobel: 2 ani.
- Merge urgent la Biroul de Evidenţa Populaţiei şi cere să i se schimbe numele în Cartaresco. Pe urmă pleacă la Paris şi începe să vorbească numai în franceză, refuzând cu obstinaţie să mai folosească limba română şi declarând, oricui îl întreabă, că „La Roumanie es un pays de merde!”. Termen de obţinere a premiului Nobel: 2 ani.
- Ştiind că scriitorul cu cele mai multe şanse la premiul Nobel este japonezul Haruki Murakami doar fiindcă a scris o carte numită „Pădurea norvegiană” – şi uite colo, Norvegia, la o azvârlitură de băţ de Stockholm! – se apucă urgent şi scrie un volum de versuri numit „Munţii suedezi”, „Colinele finlandeze” sau, şi mai bine, „Mobilele de la Ikea”. Termen de obţinere a premiului Nobel: 1 an.
- Îşi lasă barbă, s-apucă de băutură – da’ cu greucene d-alea de 70 de grade, nu cu bere şi vin – scrie repede o nuvelă „Băsescu şi Marea Neagră”, după care împrumută o puşcă de la Năstase, se încuie în baie, îşi leagă degetul mare de la piciorul stâng de trăgaci şi se împuşcă în cap, ca Hemingway. Termen de obţinere a premiului Nobel: anul ăsta, da’ post-mortem.
