Săptămâna trecută am discutat cu profesorul Nicolae-Victor Zamfir, liderul proiectului ELI-NP – așa-zisul „laser de la Măgurele” –, despre ce înseamnă mai exact acest proiect pentru România, dar și despre alte aspecte ale cercetării din fizică de la noi. În această primă parte, discutăm despre ELI-NP.
Se vehiculează prin presă denumirea „laserul de la Măgurele”. Care este, de fapt, componența proiectului ELI-NP?
„Laserul de la Măgurele” este o sintagmă generică. De fapt, este vorba de un nou centru de cercetări științifice european. Laserul va fi doar un mijloc pentru a putea face cercetări. Vor fi două echipamente majore: un sistem format din doi laseri de mare putere și un sistem de fascicule gamma extrem de performant. Parametrii acestor echipamente sunt cu mult peste parametrii oricăror echipamente similare din lume. Laserii de la Măgurele vor fi de zece ori mai puternici decât cei din ziua de astăzi și de o sută de ori mai puternici decât cei de acum șase ani, când proiectul ELI a fost propus.
Proiectul beneficiază și de alte surse de finanțare pe lângă statul român?
Nu. Proiectul, în totalitate, așa cum este întocmit conform studiilor de fezabilitate, este de 293 de milioane de euro, fără TVA. Comisia Europeană a aprobat deja prima parte a fondurilor, urmând ca a doua parte să vină în următorul ciclu de finanțare.
Am înțeles că multe dintre componentele proiectului nu se găsesc pe raft în vreun magazin, ci ele trebuie produse undeva. Având în vedere că o parte din bani trebuie cheltuiți până la o dată-limită, credeți că o să aveți probleme din cauza aceasta?
Sper să nu avem probleme. Nu există niciun laser de 10 PW pe care să-l cumperi de la o firmă. La fel stau lucrurile și în cazul fasciculului gamma și al unora dintre echipamentele mai mici. Aceste echipamente au fost gândite împreună cu cercetători din toată Europa și împreună cu firmele care produc astfel de lucruri. Nu am avut noi un vis. Într-adevăr, pentru multe dintre componentele necesare acestor echipamente e nevoie de cercetare și dezvoltare, dar sperăm ca în perioada asta de cinci ani de zile să fie gata.
Există în plan vreo colaborare cu CERN?
Noi am devenit membri ai CERN acum doi ani. Avem echipe din institut care participă acolo. Facem parte din experimentele de la Large Hadron Collider şi participam şi la alte colaborări unde am şi propus experimente la care au participat grupuri din alte ţări. Însă România este țară cofondatoare pentru un mare laborator care e în construcție în Germania, FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research), și am purtat deja discuții cu cercetătorii de acolo să încercăm să creăm echipamente sau experimente cu tematică comună, astfel încât să nu se cheltuiască banii de două ori.
Credeți că vom avea parte și noi de descoperiri științifice epocale, gen particula lui Dumnezeu?
Depinde, bineînțeles, de calitatea oamenilor pe care îi vom recruta, însă, ca tematică și ca știință fundamentală și aplicativă, n-ar fi exclus să se ia un premiu Nobel. De exemplu, avem o propunere interesantă pentru un experiment: crearea materiei în vid cu ajutorul acestor fascicule – așa-numita creare de perechi. De asemenea, a apărut, la un moment dat, în presă o discuție despre teleportare. Putem să-i zicem teleportare atât timp cât un obiect se deplasează cu o viteză apropiată de viteza luminii – pentru simțurile noastre, pare că e instantanee deplasarea. Se întrevăd deja experimente în care obiecte macroscopice să se deplaseze cu fracțiuni din viteza luminii.
Există vreun risc pentru populație? Știu că, atunci când a început activitatea de cercetare la LHC, unii credeau că vor fi generate găuri negre care vor înghiți planeta.
Sigur că romanele lui Brown creează, uneori, chiar coșmaruri, dar laserul nostru nu este o instalație nucleară, este o instalație radiologică. Diferența este că dacă avem vreun accident, totul se oprește, iar instalația radiologică se întrerupe cu totul când rămâne fără curent. Nu-i nici Cernobîl, nici Fukushima. Unde există reacții în lanț, la un reactor nuclear, de exemplu, sigur că acele reacții pot să continue și după ce l-ai scos din alimentare. Aici însă nu există acest pericol. Instalația radiologică generează radiații totuși, iar laserul de mare putere generează câmp electromagnetic foarte puternic. Toate acestea au fost luate în calcul, s-au făcut simulări. Am apelat chiar la o firmă specializată pentru a face proiectul tehnic, să fim siguri că acele calcule făcute de noi sunt corecte. Tot proiectul este aprobat de cei care reglementează în domeniul nuclear. De exemplu, zidurile sunt de un metru jumătate grosime, ca niciun fel de radiație să nu iasă în exterior. Dincolo de clădirea propriu-zisă, radiația este zero. Cei care lucrează în interior, în primul rând trebuie să respecte niște reguli, ca orice lucrător din mediul acesta, iar, în al doilea rând, în cazul în care le încalcă sunt prevăzute atâtea sisteme care să-ți dea peste mână, că, de exemplu, dacă, din greșeală, o persoană va fi prezentă într-un loc care generează radiații, se oprește, pur și simplu, toată instalația. În privința experimentelor cu găuri negre, la CERN nu s-a produs nicio gaură neagră până la urmă – probabil că ar fi foarte interesant să se producă o gaură neagră, pentru că am afla ce înseamnă 90% din Univers. Este exclus să se întâmple fenomene care să ducă la colapsul spațiului înconjurător. Dacă ar exista astfel de pericole, credeți că aș mai sta pe-aici? Colegii mei ar mai sta pe-aici?
Ce slujbe creează pentru zonele din jur proiectul ELI-NP?
În primul rând, slujbe sunt posturile de la acest centru de cercetare, care sunt peste 200-240 de poziții noi, unde nu se vor face transferuri, ca la fotbal, de la institutele de pe platforma Măgurele, ci vor fi scoase la concursuri deschise cercetătorilor din toată lumea. Sigur că și cercetătorii noștri pot participa la aceste concursuri și sper ca unii dintre ei să câștige. Anticipăm, de asemenea, cam o mie de vizitatori din străinătate, pe an, care să petreacă, în medie, cel puțin două săptămâni. Aceștia vor trebui să doarmă undeva, să mănânce undeva, să se deplaseze, să aibă și o viață socială, deci și partea aceasta va crea locuri de muncă. Totuși, cred că principala realizare a acestui centru ar fi să strângă în jurul lui o serie întreagă de companii de înaltă tehnologie – lucru care s-a întâmplat, de altfel, peste tot în lume în jurul marilor centre de cercetare. Fie le-au vândut materiale și aparate centrelor respective, și atunci e bine să fii aproape de client, fie au avut nevoie de aceste facilități. Și acum, în momentul acesta, cipurile și microcipurile își schimbă proprietățile în momentul în care sunt iradiate. Aceste fascicule noi probabil că vor produce noi schimbări, iar multe firme vor fi interesate să folosească echipamentele existente la ELI-NP.
Cum funcționează colaborarea dintre celelalte centre ale proiectului ELI? Există o rotație între cercetători?
Fizicienii laseriști din Europa, printre care s-au numărat și cei din Institutul Național de Fizica Laserelor, Plasmei și Radiațiilor (IFLPR), colegii noștri de la Măgurele, au vrut să construiască un laser de o mie de ori mai puternic decât ce era existent în 2007-2008. Să-l facă, pe scurt, de câteva sute de PW. Prin discuții s-a văzut că pasul e prea dificil de făcut și atunci au decis să meargă în două etape: mai întâi de zeci de PW și de-aici să pornim către sute. Inițial a fost un singur proiect, ELI, apoi s-a împărțit în trei datorită faptului că au apărut trei soluții pentru construcția acestor lasere de zeci de PW. Implementarea lor este total independentă, iar cele trei țări folosesc bani europeni destinaţi țărilor respective. După această etapă avem o înțelegere între cele trei state, ELI Delivery Consortium, care să asigure cadrul de formare a unui viitor consorțiu european, din care vor face parte și țări europene mai puternice în cercetare și tehnologie, precum Germania, Franța sau Italia.
Este orașul Măgurele pregătit pentru acest proiect?
Cred că este mai pregătit acum, decât era pregătit în anii ’50, când a apărut „Institutul de Fizică Atomică” aici. Măgurele a devenit în ultimii ani oraș, se modernizează, se lucrează la o șosea cu patru benzi. Avem nevoie și de sprijinul CJ, dincolo de limitele orașului Măgurele, dar și de sprijinul Sectorului 5 și al Municipiului București – ați văzut cum arată ieșirea din Sectorul 5. Dacă vrem să le arătăm străinilor care vin o față civilizată, avem nevoie de ajutor, că altfel, sigur, arătăm mormanele de gunoi de pe marginea drumului.
Ați avut discuții cu autoritățile locale despre aceste probleme?
Suntem în contact permanent cu Primăria Măgurele, dar și cu Consiliul Județean Ilfov
Bucureștiul nu v-a zis nimic?
Bucureștiul încă nu. Ei probabil că au proiecte mari care necesită atenție sporită.
Proiectul ELI-NP implică cercetare interdisciplinară?
Vorbim de „Nuclear Physics” în acest proiect pentru că direcția principală în cercetări e de fizică nucleară. Însă sunt domenii care vor fi extraordinar de prezente: ingineria laserelor, ingineria reactoarelor, ingineria materialelor, chimie, biologie, microelectronică și automatică. Probabil că ar trebui să i se spună, de fapt, ELI- Științe Interdisciplinare, nu doar fizică nucleară.
O legendă urbană spune că am oprit cândva tancurile rusești cu laserele. Au de ce să se teamă rușii de laserul de la Măgurele?
Laserii, în dezvoltarea lor de 50 de ani, sigur că au ajuns cu aplicațiile în extrem de multe domenii. Avem pointere pentru conferințe, avem la discotecă raze care să arate frumos, avem în spitale operații cu laser, avem în industrie laseri care taie metale, care contribuie la suduri. Laserii de mare putere probabil că vor avea și aplicații militare. Ce vreau să vă spun însă este că ELI-NP va fi 100% civil. Nu avem niciun fel de cercetări militare. Că rezultatele care vor fi obținute la ELI-NP vor fi preluate pentru cercetări militare nu este exclus. Oricum însă, „laserul de la Măgurele” nu se va îndrepta nici asupra avioanelor, nici asupra unor tancuri care vin dintr-o parte sau alta, pentru că va servi cercetărilor. Dacă rezultatele acestor cercetări vor duce la crearea unor lasere cu aplicații militare, sigur că asta rămâne de văzut.
