Simplu şi banal: Andrei Pleşu a intrat într-o librărie Humanitas şi a cumpărat nişte cărţi. Apoi, ca un băsist care este el băsist, a plătit şi a plecat. În urma lui, internetul a luat foc: o rotăriţă/blogăriţă a relatat cum, nemulţumit că n-a fost recunoscut de vânzătoarea care astfel ar fi trebuit să-i aplice un discount, burjuiul Pleşu s-a pus pe telefonat mahărilor ca să fie dată afară nenorocita. Ceea ce s-a şi întâmplat rapid, fiind o chestie printre puţinele eficiente în România. Blogării neamului, în frunte cu Eftimie Pulamea, l-au făcut praf pe băsistul înfumurat, trăgând concluzia că şi Pleşu a fost demis de Băsescu deoarece nu l-a recunoscut când s-a întors noaptea de la Golden Blitz.
Estimp, rotăriţa/blogăriţa se răzgândeşte şi zice tot pe blog c-a fost o minciună în falş, livrată de o prietenă trombonită şi ea ca în Lanţul Slăbiciunilor. Asta e, talent de femeie, tastă zburdalnică şi nervi alunecoşi. Dar, dacă îşi închipuie exploatatorul Pleşu c-a scăpat aşa uşor, se înşală precum Băsescu atunci când l-a luat la Cotroceni. Sursele noastre din interiorul Humanitas ne-au pus la dispoziţie mărturii confirmând că filosoful (când tace) se poartă faţă de personal ca şefii de plantaţii cu sclavele sud-americane. Le prezentăm succint, să ştiţi şi voi cu cine aveţi de-a face când citiţi Dilema Veche în loc să vă cultivaţi pelemeul pe TNR-ul lui Eftimie:
1. Andrei Pleşu a observat că angajatele obişnuiesc să ia masa la serviciu, şi anume în pauza de masă. Din această cauză şi-a manifestat nevoia personală şi imperioasă ca acestora să li se aplice botniţe în timpul programului, cum a citit el într-o carte a unuia de stânga şi fără acces în Humanitasul de dreapta.
2. Sictirit că de multe ori angajatele nu-l recunosc, în ciuda sprâncenelor inconfundabile, Pleşu a cerut ca în fiecare librărie Humanitas să fie arborat portretul său la mărime 1/1, cu tot cu burta de trăitor (bine) din banii poporului. Există un martor al momentului când Pleşu a făcut o cumplită criză de nervi deoarece o vânzătoare a vrut de la el un autograf semnat Mircea Albulescu.
3. De câte ori intră într-o librărie Humanitas (şi nu o face rar pentru că altceva nu are ce face), Pleşu le cere vânzătoarelor să enumere cel puţin trei titluri ale sale, cu citate care să confirme că n-au învăţat titlurile complezent. Cum ştiţi şi dvs cât de alambicat se exprimă dumnealui, nefericitele trec testul numai dacă sunt blonde, cu sâni pe calapod Luciu şi dispuse la lecturi particulare.
4. Deseori, Pleşu vizitează librăriile menţionate însoţit de amicii săi Liiceanu şi Patapievici, supunând angajatele la adevărate orgii orale şi forţându-le cu sadism vasluian să le asculte păsăreasca timp de mai multe ore, fără pauză. În caz că acestea leşină, le stropesc cu parfum din dotarea metrosexualului Liiceanu şi abuzul este reluat până la epuizarea argumentelor. De regulă, Patapievici cedează primul, fiind o natură mai delicat-feminină, în ciuda metrului său tatuat cu "Roşia Montană".
5. Contrar rafinamentului afişat public, Andrei Pleşu vorbeşte în particular cu "pulamea" mai mult decât ar fi în stare Eftimie pe orice blog, la nişte nervi şi-o bere. În faţa vânzătoarelor Humanitas nu doar că nu răreşte formula, ba chiar le terorizează pe acestea cu amănunte indecente privind anumite talente măsurabile ale filosofilor bruneţi.
6. Deşi câştigă boiereşte (şi inexplicabil) de pe urma cărţilor publicate, Pleşu încearcă nu de puţine ori să le dea ţeapă vânzătoarelor şi să plece fără să achite. Statistica ce arăta că volumele sale sunt cele mai furate din librării exact acestui lucru se datorează, autorul ciordindu-se singur – pe banii personalului.
7. Atitudinea critică a lui Pleşu faţă de ziariştii asasinaţi de la Charlie Hebdo n-a avut doar un motiv etico-filosofic. Domnia sa obişnuieşte să se îmbrace în negru, cu cagulă pe cap, şi să asalteze librăriile Humanitas cu un AKM fake, cerându-le angajatelor să declame ziceri celebre ale lui Ţuţea. Este însă de fiecare dată recunoscut, de aici venind şi oftica lui cu recenta întâmplare – când n-a fost identificat purtând papionul obişnuit, fără cagulă.
ULTIMA ORĂ: Andrei Pleşu a fost zărit într-o librărie Humanitas bucureşteană, cumpărând Steinhardt. Toate vânzătoarele au fost date afară după ce s-au năpustit asupra lui strigând: "Te iubim, Eftimie, ţine-o tot aşa!" Vom reveni cu amănunte. Sau, mai bine, citiţi voi pe TNR, ce pxxa dlui Pleşu!
