În weekendul trecut, Palatul Parlamentului s-a umplut de viaţă. Şi nu de orice fel de viaţă, ci de viaţă inteligentă, ceea ce nu se poate spune că, de la Ceauşescu încoace, s-a întâmplat aici prea des. Prin uriaşul edificiu n-au mai fost văzuţi parlamentari, în schimb au putut fi văzuţi sute şi sute de studenţi veseli, gălăgioşi şi isteţi foc. Tinerii au vrut să demonstreze – iar noi, care i-am văzut la treabă, jurăm cu mâna pe inimă că au şi reuşit – justeţea vechiului proverb “studentul sfiinţeşte locul”. Fiindcă ei ne-au dovedit că poţi să stai în Parlament şi fără să te ia somnul, că poţi să foloseşti iPhone-urile şi pentru chestii inteligente, nu doar pentru bătut pisici virtuale, că poţi să deschizi laptopul nu doar ca să te uiţi la filme porno, ca onor deputaţii, ci şi ca să accesezi informaţii utile.
Sala unde s-a desfăşurat a şasea ediţie a Congresului Studenţilor s-a transformat, practic, pentru trei zile, într-un creuzet de idei. Şi a devenit clar că tinerii nu se mai mulţumesc să aştepte fapte de la nişte domni mai pricepuţi la vorbe, ci vor să se înhame ei înşişi la treabă. Scopul declarat al studenţilor este ambiţios, dar perfect realizabil: să creeze un nou model de societate pentru tineri, model care pune accent pe trei paliere esenţiale: angajabilitate, educaţie şi antreprenoriat. Iar ei nu se dau în lături de la nimic, chiar dacă fac parte dintr-o generaţie pentru care bacul reprezintă cel mai negru coşmar. Potrivit sondajelor prezentate la Congres, aproape 90% dintre studenţii români îşi doresc să aibă oportunităţi de practică şi internship, doresc să participe la campanii de informare cu privire la oportunităţi de dezvoltare personală, internship-uri şi job-uri, mai pe scurt, doresc să facă ceva, nu să mai aştepte de la alţii promisiuni şi himere.
După workshopurile tematice derulate vineri, sâmbătă, 18 mai, a avut loc plenara Uniunii Studenţilor din România, la care au participat, pe lângă reprezentanţi ai guvernului şi instituţiilor de învăţământ, şi numeroşi oameni de afaceri. Şi, pentru că studenţii români îşi ştiu nu numai drepturile, ci şi Dreptul, departamentul juridic din cadrul USR a elaborat şi prezentat cu acest prilej un proiect de Lege a Internshipului care, dacă va fi adoptată, i-ar putea ajuta enorm pe studenţii sârguincioşi să-şi găsească mult mai uşor un loc de muncă potrivit calităţilor şi abilităţilor lor. De altfel, acesta a fost şi punctul-cheie al manifestării şi în unanimitate toţi invitaţii, de la ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, la oamenii de afaceri prezenţi şi-au luat angajamentul că vor susţine iniţiativa şi vor contribui la implementarea ei. Fiindcă e clar că, oricât de îndrăzneţi şi de inventivi ar fi studenţii, fără o implicare a autorităţilor competente, ideile lor n-ar putea prinde viaţă.
Congresul Studenţilor s-a încheiat cu convingerea declarată a participanţilor că lucrurile se vor urni, în sfârşit, în direcţia bună, după 23 de ani în care pentru mediul universitar din România factorul politic a făcut prea puţin spre deloc. Şi, ceea ce ne-a impresionat a fost faptul că, deşi par visători, studenţii români sunt totuşi cât se poate de lucizi, de maturi şi de realişti. Căci am stat de vorbă cu unii dintre ei şi majoritatea ne-au declarat că vor să găsească aici, în România, oportunităţile pe care generaţiile anterioare le-au căutat peste mări şi ţări, însă îşi dau seama că, fără implicarea celor în drept, strădaniile lor ar fi o luptă cu morile de vânt. Dar studenţii sunt, cum le stă bine unor juni studioşi, optimişti, şi se încăpăţânează să creadă că la noi minunile nu durează doar trei zile, cât un Congres…
