Realitatea.net demonstrează din nou că cineva de-acolo vrea să testeze teoria cu maimuțele care, dacă folosesc îndeajuns de mult timp o tastatură, vor scoate la un moment dat operele complete ale lui Shakespeare. Până acum însă, experimentul online Realitatea a fost în stare să producă mostre de jurnalism tabloid submediocru. Cum ar fi și unul dintre articolele de astăzi, ca de-obicei, o preluare făcută cu piciorul stâng de pe un sfatulparintilor.ro, în care suntem avertizați să ne ferim copiii de influența nefastă a jocurilor video. Articolul cu pricina, printre altele, citează doar partea senzațională, fără să preia și argumentele împotriva tezei cum că jocurile fac din copii viitori râmari și bin ladeni – pe care autorii originalului le-au inclus, ce-i drept, ascunse după un banner publicitar.
Oricum, ăsta este un bun motiv să-mi dau cu părerea public pe tema asta, mai ales că, gamer fiind, am studiat problema îndeaproape. Nu de alta, da’ nu voiam să mă trezesc că am o criză de isterie după o coadă prea lungă la Administrația Financiară, la finalul căreia am fost trimis a zecea oară la alt ghișeu, deși sunt numai două deschise, de mă apuc să ciuruiesc toți funcționarii publici din clădire. Bineînțeles, și ăsta e un subiect inventat de presă. Jocurile violente sunt la fel de periculoase ca filmele, cărțile, muzica și desenele animate violente. Adică, dragi părinți, faceți-vă treaba și educați-vă copiii și totul o să fie OK! Iar dacă pe jocul ăla scrie „interzis sub 18 ani”, nu i-l faceți cadou nepoțelului care de-abia a intrat în clasa I toamna asta!
Pe de altă parte, eu, dom’le, nu am înțeles niciodată cum funcționează analogia asta: dacă tragi cu pușca într-un joc, sigur o să vrei s-o faci și-n realitate. Păi, eu nu știu chiar pe nimeni care, după ce s-a jucat Angry Birds, s-a dus la țară și a început să zvârle cu varii păsări de curte în porcii din vecini. Eu, însumi, când mă distrez cu un joc cu mașini, nu-mi vine, în secunda doi, să-i fur Matizul lui taică-miu și să fac liniuțe pe Giulești. Una, pentru că n-am carnet, iar a doua, chiar dacă aș avea, probabil că aș lua amendă pentru mers prea încet. Aș păți ca-n filmele americane, mi-ar arăta bătrânici degetul mijlociu pentru că încurc traficul. Dar așa ne place nouă, oamenilor, să ne speriem de orice, mai ales când vine vorba de magiile digitale ale secolului 21. Probabil, frica asta ne face viața mai interesantă – vezi toată demența asta cu apocalipsa în 2012.
