Înaintea meciului de la Madrid dintre Atletico și PSV Eindhoven, un grup de suporteri olandezi au umilit pur și simplu patru țigănci de naționalitate română, aruncându-le monede și cerându-le să facă flotări pentru a le obține. Nu voi folosi termenul ”rrom” deoarece nu-l consider obligatoriu, cunosc destui țigani mândri de numele pe care îl au, deci nu are sens afișarea unei ipocrizii inutile de dragul unor suflete rănite artificial.
”Bine le-au făcut, putorile alea trebuie să plece la muncă, nu să cerșească toată ziua în piață. Fac copii și fură, trăiesc din ajutoarele sociale și ne fac de rahat în UE. Sunt grupuri organizate care se ocupă doar cu așa ceva, jigodiile meritau o corecție pentru că ne-am săturat să ne strice imaginea peste hotare. Nu vor să învețe, nu se integrează nicăieri, îți dau în cap la colț de stradă și te scuipă ridicându-și fustele în cap dacă nu le dai un bănuț în pahar” – sunt doar câteva dintre expresiile auzite în ultimele ore.
Românul neaoș s-a trezit și a pus mâna pe cazan pentru a face săpun. Ar fi o pierdere de timp să mă lansez într-o argumentație din care să reiasă impotența întregii societăți și a statului în a implementa măsuri pentru integrarea țiganilor. Zecile de milioane de euro dispărute de-a lungul anilor din fondurile europene, cârdășia politicienilor, a justiției și a noastră, în general, prin tăcere și complezență cu căpeteniile clanurilor țigănești, au perpetuat situația pe care o cunoaștem cu toții.
Țiganii sunt de vină că nu vor să se civilizeze? Poate că da, au partea lor de culpă. Noi nu suntem vinovați cu nimic, trăim ermetic în bula noastră de confort? O întrebare la care ezită foarte mulți să răspundă dintre cei care fac spume la gură în aceste momente, înjurând cerșetorii din principalele orașe europene.
”Să-i ia naiba, sunt țigani, nu români.” – e altă lozincă prezentă pe buzele multora. Uităm că s-au născut aici, că au naționalitate română și că sunt folosiți de clasa politică în alegeri ca masă de manevră, uităm că există o complicitate bolnavă între cele două părți. Se trece cu vederea peste afacerile de miliarde de euro, peste sifonări și firmele-paravan prin care, împreună, au putut să devină putrezi de bogați.
Țiganii sunt organizați și sunt maeștri în arta furatului? Posibil. Autoritățile statului au făcut ceva pentru a descuraja închegarea acestor ”famiglii”? Foarte puțin spre nimic. Am pus noi presiune, ca societate civilă, pe stat pentru a-și face datoria? Dragii moșului, din canapea, așezați la meci în fața televizorului, nu speriem pe nimeni. ”Putorile” alea cu fustă vor cerși în continuare, organizațiile se vor întări mai mult, iar mișmașurile căpeteniilor lor cu ale noastre vor prinde cheag din ce în ce mai bine dacă ne vom scărpina în continuare în buric.
Este ușor să ai senzația că pielea albă și părul deschis îți dă dreptul să gazezi țiganii care cerșesc în Plaza Mayor sau că ești privit chiorâș în toată lumea din cauza unor femei pe care mintea nu le duce foarte departe. Putem discuta la infinit despre greșelile din sistem și despre cine poartă vina pe șablonul ”ba p-a mă-tii”, dar mai există un singur amănunt pe care îmi doresc să-l scot în evidență: nimeni, niciodată, nu poate să umilească o altă ființă umană. Nu există motiv valabil pentru așa ceva.
Clubul olandez de fotbal și ambasada Olandei la Madrid și-au cerut scuze autorităților spaniole pentru incidentul petrecut și se vor lua măsuri împotriva suporterilor care au avut acel comportament degradant.
Nu am auzit nici o reacție a autorităților române. Respectul, dacă nu se câștigă, se poate solicita. În virtutea unei egalități de care ne cramponăm cu toții.
