„A invoca obsesiv «actualitatea» înseamnă totuşi o falsificare a perspectivei. Se sugerează, involuntar, un provizorat, o maladie, o stare de criză. E ca şi cum am spune: e actual azi, dar n-a fost ieri sau nu va fi mâine. Astfel stând lucrurile, e mai potrivit să vorbim nu despre actualitatea lui Caragiale, ci despre perenitatea lui…”
(Ştefan Cazimir, fondatorul Partidului Liber-Schimbist)
A aflat toată România că, a doua zi după Sfântul Nicolae, vor fi alegeri de primar la București și de președinte al Consiliului Județean la Buzău. Tot, într-un tur, dar n-are rost să mai vorbim despre asta acum! Nu se va schimba nimic până n-o vor cere enteresurile politice. Ce vreau să vă zic e că, uitându-ne doar la aceste două scrutinuri vedetă, pierdem caragialîcul din celelalte localități (douăsprezece la număr), care, din varii motive, au rămas fără primar în 2025 și au fost trecute de Guvern în anexa hotărârii pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Despre ele vă voi vorbi! Nu dau nume nume de partide – dacă n-a dat maestrul în O scrisoare pierdută, de ce aș face-o eu? –, iar cele de persoane mă interesează doar pentru sonoritate/expresivitate. Toate câte vi le spun sunt din realitate sau, mă rog, din gazetele capitalelor județelor de munte și de șes. Mint gazetele, mă iertați, mint și eu!
Încep de la mine de-acasă, de la Sopot (Dolj)! „Alegeri de balamuc”, scria Gazeta de Sud1. Primarul ales în 2024, dl Trăistaru, a demisionat pentru a deveni director la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deșeurilor. Asta, socoteala omului, nu ne privește! Numai că la scaunul de primar a început să râvnească secretarul (general) al comunei, dl. Busduceanu. S-a înțeles cu un partid să-l susțină și s-a suspendat din funcție, n-a demisionat, în caz de – Doamne, ferește! – să poată reveni. Prefectul n-a vrut să avizeze manevra. Dar ce-are a face ștampila primăriei cu prefectura? Secretarul suspendat a candidat și a câștigat, în primăvăra lui 2025. N-a fost să fie! Același prefect și partidul care pierduse au contestat, iar Tribunalul a invalidat alegerea. Așa se face că, în decembrie, la Sopot vor fi alegeri de primar pentru a treia oară în doi ani. Secretarul candidează și din nou – suspendat, nesuspendat, nu știu –, dar de la partidul care, acum câteva luni, i-a cerut invalidarea. Vom vedea ce mai urmează! Până atunci, să ne gândim că Sopot e un toponim slav răspândit de la Adriatică la Baltică, însemnând izvor sau pârâu, și s-o luăm pe urmele poetulului care, băiet fiind, se culca ades lângă izvor.
În comuna Mihai Eminescu (Botoșani), treaba e mai complicată. Primarul ales în 2024 (de la alt partid decât în 2020), dl. Gireadă, Verginel Gireadă, a demisionat, anul ăsta, din motive de DNA. Dar nu s-a lăsat: „Aveți încredere, ținem aproape, jocul este la noi. Voi reveni în primărie pe postul de șef de serviciu pe care îl dețin prin concurs…”, ar fi zis pe un grup al „alor noștri”. Serviciul vasăzică SVSU, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență2, care, îmi închipui, e un fel de gardă civică și trebuie să sară în ajutorul celor care, asemenea poetului, adorm lângă izvor și-i ia viitura. S-o luăm și noi pe fir în jos! Domnul nu putea fi amploiat în primărie decât din vremea când nu era primar, adică 2016-20203. Primar era pe atunci doamna, Aneta Gireadă. Păstorea comuna încă din 2012, când domnul, primar din 2004, trebuise să-și părăsească vremelnic scaunul, tot din cauză de niște dosare. N-a fost chiar nenorocire: tot în 2012, dânsul s-a ales deputat. În 2016, nu s-a mai reales, că partidul l-a pus prea jos pe listă și, cum alegerile parlamentare au fost după cele locale, a trebuit s-o mai lase pe doamna un mandat la Eminescu. Abia în 2020 lucrurile s-au reglat, cu domnul înapoi primar și doamna urcată subprefect. Revenind în zilele noastre, să nu ne închipuim că dl Gireadă are de gând să țină „jocul” în comună doar ca amploiat! Printre candidați, găsim o altă doamnă Gireadă. Fiica!
Pare-se că, la Remetea (Bihor), dl Adrian Ștefănică, alesul din 2024, condamnat între timp pentru braconaj, nu are un copil care să-i ia locul. Are însă un Copil, viceprimar cu delegație acum, care candidează pentru locul vacantat. Nimic nou! Dl Copil l-a mai și urmat, l-a mai și precedat în funcție pe dl Ștefănică, în 2016-2020, când cel din urmă avea probleme cu ANI4.
Îmi propusesem să nu zic nimic despre locurile unde alegerile se fac pentru că primarul ales a murit. Dar, dacă tot am pomenit de un braconaj, nu pot să nu semnalez că, la Vânători (Iași), după dispariția longevivului domn Constantin Lupu, partidul dumnealui susține un alt domn Lupu, Bogdan Constantin Lupu, inspector în primărie și nepot al regretatului5.
Așa e în politică, lucrurile se pot schimba rămânând la fel! Primarul (re)ales în 2024 în comuna Marga (Caraș-Severin), dl Nicolae Beg (cuvântul desemna un șef local, pe vremea Imperiului Otoman,) și-a schimbat domiciliul, în primăvara lui 2025, pentru a putea candida la primăria orașului Oțelul Roșu, al cărui ales din iunie 2024 a ajuns senator în decembrie 2024. Toată lumea vrea mai sus, dacă se poate! Dl Beg, zis „Lăiță”6, a trebuit să schimbe și partidul, căci al său avea alt om în urbe. Până la urmă, a pierdut, așa că acum candidează din nou la Marga, din partea partidului inițial, pentru locul pe care l-a eliberat7.
Cam tot despre domiciliu e vorba și la Poienile de sub Munte (Maramureș), unde primar a fost un domn, Alexa Chifa, venit de la Londra. A candidat în 2020 de la un partid, în 2024, de la altul, iar în 2025, din motive familiale, a demisionat pentru a se întoarce la Londra8.
Tot în Maramureș, la Șieu, siuația e dramatică, căci primăria a ajuns să fie executată silit, dar duhul lui Caragiale nu lipsește. Primarul, dr. Ioan Ardelean, a demisionat plângându-se: „M-au trădat consilierii partidului din care am făcut parte”9.
Am început din sud, în sud vreau să închei!. La Valea Ciorii (Ialomița), candidează dl Al. Roșu, fiul regretatei doamnei alese în 2024, dar de la un partid mai mic decât cel al mamei10, care a preferat pe altcineva, anume pe fostul primar Ștefan Ionescu – a cărui candidatură a fost respinsă, se pare, din cauză de Cod Penal11. În litera lui Caragiale, pe dl Ionescu am fi tentați să-l încadrăm la categoria mofluji. Cred că am greși, căci dumnealui a fost implicat, alături de un anume domn Ion Sforaru, într-o daravelă cu niște fonduri APIA, luate printr-o „auroră economică” locală, Asociația Crescătorilor de Animale Imașul Valea Ciorii12. Mai candidează în comună și doamna Mihaela Stan, despre care gazeta ne spune că „face naveta Londra-București-Valea Ciorii, pentru a fi alături și de studenții săi, dar și de copiii minunați din Bărăgan”13. Dumneai predă la University College London. Acum e independentă; în 2020, a avut partid – de fapt, alianță – și a pierdut la diferență mare. Îi reținem declarația de atunci: „Câștigul meu e că am pus Valea Ciorii pe hartă”14.
Mă opresc aici, deși aș fi vrut să spun câte ceva și despre alegerile de la Dobromir (Constanța), dar mi-e mult prea greu să stabilesc de câte ori a candidat, a fost ales și demis, în ultimii douăzeci de ani, dl Iusein Visel. S-o facă istoricii de mai târziu, că oricum le-am dat destule ponturi!
5 https://newspascani.com/bogdan-lupu-candidatul-psd-pentru-primaria-vanatori
6https://caon.ro/drumul-spre-marga-nicolae-beg-vrea-inapoi-la-primarie/2438186
12 https://www.jurnaluldi.ro/2022/10/doi-ani-cu-suspendare-pentru-primarul.html
Despre Autor: Mihai Ghițulescu este lector universitar doctor la Universitatea din Craiova, în cadrul Facultății de Științe Sociale, Departamentul de Istorie, Științe Politice și Relații Internaționale. A publicat volumele Domnie și guvernare. Organizarea și funcționarea instituției guvernului în România (1866–1940) (Craiova, Editura Aius, 2015) și Organizarea administrativă a statului român modern 1859–1918 (Craiova, Editura Aius, 2011). Este, de asemenea, coautor al lucrării Evoluția instituțiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi (Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2014). A semnat numeroase studii și articole dedicate istoriei politice moderne și contemporane.
