După ridicolul „Aurora”, de Cristi Puiu, Radu Jude spală obrazul cinematografiei românești cu un film mult mai bun, dar chiar și mai violent. Noi sperăm doar că nu face acasă ceea ce ne arată pe ecran.
Cine spune că n-a vrut să-și bată soacra sau nevasta măcar o dată, acela minte de-ngheață cotele apelor Dunării. Cine a făcut-o, iarăși ne trombonește, pentru că, până de curând, nici nu-ți dădea prin cap așa ceva. De când s-a aflat de apocalipsă și de închiderea OTV însă, lucrurile nu mai stau chiar așa de pacifist nicăieri pe pământ. Vorbim așadar despre o stare de nervi universală, gata să degenereze în război atomic, pe care, conștient sau nu, o induce și Radu Jude în mintea spectatorului cu ultimul său lungmetraj, Toată lumea din familia noastră.
Paradoxul lui Jude: filmul românesc bun
Pentru cunoscători, scheletul filmului este construit pe un scurtmetraj al aceluiași Jude, Alexandra. Ca și în Alexandra deci, Șerban Pavlu joacă un bărbat separat de soție care își vizitează fetița pe terenul advers, unde, în loc să joace Steaua la televizorul din sufragerie, o biată rezervă îi joacă fosta consoartă prin așternuturi. Asemănările totuși, cu excepția duelurilor verbale cu trecutul incarnat în vechea lui Julieta și noul ei Romeo, se opresc aici. Pentru că Pavlu capătă mai multă carne de tun pentru obiectivul camerei, adică doi părinți interpretați de cuplul Stela – Arșinel, un oponent extraordinar în Gabriel Spahiu, plus o fostă mamă-soacră magistrală în legendara Tamara Buciuceanu. Cât despre îngerul de copil pe care nu poate să-l ducă la mare din pricina „scorpiei de mă-sa” (Mihaela Sîrbu), pitica Sofia Nicolaescu trebuie văzută ca să poată fi crezută.
În 2012, Romeo dă cu Julieta de pământ
O altă deosebire este și că acest film este (mult) mai violent. Astfel, pe cât de lent și de subversiv se insinuează dezumanizarea, pe atât de spectaculos dă în clocot, dându-ți realmente senzația, uneori, că te uiți la un action movie făcut în altă țară. Spre deosebire de acel gen de filme însă, acesta este mult mai bun. Motiv pentru care trebuie văzut obligatoriu, dar de preferat înainte să ne transformăm toți în monștrii pe care ni-i arată Jude pe ecran.
