Când mai dau prin presă de vreun titlu de genul „intră să vezi cum a fost la nunta X-uleascăi” îmi vine să-mi vând casa și să plătesc ședințe de terapie psihologică pentru toți triștii din redacțiile de tabloide. Poate așa fac și ei rost de viață personală.
Dar n-am să vorbesc despre amărâții ăia care sunt nevoiți să miroasă chiloții divelor de carton și șosetele bo$$ilor de Dorobanți pentru a mânca o pâine și a se da mari că au stat la aceeași masă cu niște „somități”. Din păcate ei sunt victime colaterale în fuga asta după senzațional ieftin.
Cred că este mult mai important să discutăm despre ce înseamnă o „nuntă de vedetă”. Plecând de la prezumția că ați participat la cel puțin o nuntă tradițională, putem fii cu toții de acord că sunt destul de jenante. Zeci de tradiții, obiceiuri și țărănisme. Că așa-i la noi, nunta e un bijniss ordinar prin care cauți s-ți sifonezi prietenii, rudele și tot felul de străini de bani ca să-ți acoperi tu rata la casă și luna de miere în Grecia. Faza e că pe toate astea le-am asumat la nivel național și nu ne mai revoltă. Cel puțin nu atât de tare cât ar trebui. În schimb o nuntă de vedetă…
Nivelul flatulențelor atinge cote inimaginabile. N-ai aere doar în… aer, ci și-n pahar, pe farfurie și în unele cazuri și pe piele. Ești înconjurat de o pojghiță de rahat uns cu miere, zâmbete forțate și bucurie jucată mai prost decât știu să joace românii în telenovele.
Totul trebuie să fie pompos și mare. Multe flori, multă băutură, multă mâncare. Ironic, n-am înțeles niciodată de ce atât de multă mâncare la o nuntă de sclifosiți care râgâie burghezo-VIP după ce sug o măslină de pe o farfurie mare, stropită artistic cu sos. Dar nu știu eu gourme, paisan-ul.
Apoi, muzica. Păi ce, să chemi tu trei lăutari și o guristă? Ce, ești d-ăla care face nuntă la cort? Nu, chemi trupe. Tu ai putea să aduci toți trupeții de la Electric Castle, dar te rezumi la câteva nume mari, eventual Loredana Groza și Horia Brenciu, oamenii care dacă nu cântă la Sala Palatului de Paște/Crăciun sunt pe la nunți de „firmă”. Bravo lor, dar vai de mama organizatorilor care nu știu nimic mai bun. Portativul are mai mult de opt note.
Ați observat că la o nuntă de fițe nimeni nu se distrează în adevăratul sens al cuvântului? Sunt cu toții crispați, și cum altfel când ai mereu un obiectiv de paparazzi sau camera video a vreunui post TV în coadă? Nu poți să-ți ridici mâinile la dans că imediat ți-ai văzut numele în vreo emisiune cu titlul „X-ulescu transpiră la subraț!”. Asta-i meteahna organizatorilor, mirenilor, care nu pot merge nici măcar la toaletă fără un car de reportaj. Dacă n-a picat bine tortul? Să vadă poporul ce s-a ales de frișca aia, nu?
Acestea fiind zise, când mai deschideți știri despre nunți de vedete să știți un lucru. Sunt triste. Sunt de fațadă. Sunt seci. Ca majoritatea oamenilor de acolo. Și nu pentru că sunt vedete. Ci pentru că sunt jenanți și își bagă intimitatea în viețile altora. Pe bani.
Casă de piatră. Fără geamuri.
