AcasăPoliticExclusiv! Viorica Dăncilă, jurnal de campanie electorală

Exclusiv! Viorica Dăncilă, jurnal de campanie electorală

Cine ar fi crezut că Viorica Dăncilă a intrat într-un con de umbră, atât funcțional cât și existențial, după demiterea de anul trecut și pierderea prezidențialelor, se înșală amarnic. Ieri, investigatoarea noastră Votcuța Matolescu, aia care are o verişoară femeie de serviciu la sediul PSD din Kiseleff, ne-a pus la dispoziție o filă din jurnalul intim și extrem de stingher în raftul gol de cărți al Vioricăi Vasilica. Redăm conţinutul în cele ce urmează:

 

Luni, ora 6:30 – Ca de obicei, mă trezeşte Liviu cu un apel telefonic, ca să fie sigur că m-am sculat. El nu mai e președinte de Cameră și nici io premier de carton, dar numai la orele astea prinde rând la telefonul de la penitenciar, din cauza la bestiile alea care a uitat de recursul compensator.

Ora 6:40 – Mă dau jos din pat şi execut mişcări de înviorare. Mi-a rămas un exemplar din programul de guvernare cu care am ridicat nivelul de trai românilor la cote de neimaginat. Îl ridic deasupra capului şi îl cobor de 10 ori. E foarte greu, sunt ostenită deja. Îți dai seama, dragă jurnalule, dacă trebuia să îl mai și citesc?

6:50 – Intru sub duş şi când ies mă uit în oglindă. Am un păr îngrozitor, parcă m-a lins vaca. Oare de ce?

7:10 – Nu ştiu dacă să mă spăl pe dinţi cu aparatul electric luat de la Altex, împreună cu detergentul de rufe cu preţ de promoţie, de ziua mea, de Florici adică. Îl întreb pe Liviu, prin SMS. Îmi răspunde Irina, că telefonul e la ea. Zice să mă spăl, că azi am intâlnire cu un consultat de campanie. Nu știu ce e ăla dar are nume străin și chestia asta mă convinge.

7:45 – Bodigardul Ionuţ, care mă păzeşte în locul sepepistului Viorel, zice că n-a găsit musli fără fructe la Alimentara. Musli cu fructe nu suport, că îngraşă.

8:10 – Ora de înfrumusețare. Mă dau cu o unsoare a-ntâia, încă mai am câteva cutii din paletul cumpărat anul trecut pentru femeile de la Guvern. Și apropo de asta, se știe, orice om îi place o cremă bună, hidratantă, mai ales când şi ambalajul se prezintă în condiţii corecte, corespunzătoare. Am atras atenţia producătorilor de cosmetice care le folosesc, deasupra faptului că, în afară de reţetarul adecvat, trebuie să respecte şi regulile de bază ale limbei române. Nu se spune ”Nivea Care” ci ”Pe Care”, ţine de un minimă cunoaştere a gramaticii care o studiem pe băncile şcolii, ce dracu…

09:10 – La sediu, la Kiseleff, fug de ziarişti să nu mă intrebe de declaraţia 600, care habar nu am ce înseamnă, de aria punctului sau de tuta aia de Firea, după care oricum nu mă dădeam în vânturi, mai ales acum, după dansul de gazelă deșelată cu Pandele.

12:30 – La câţi am schimbat, nici acum nu-i ştiu pe toţi colegii din conducerea de partid. L-am confundat pe vicepreședintele Victor Negrescu cu băiatul care aduce pizza la partid. I-am dat 10 lei și el mi-a sărutat mâna. E un drăgutz.

13:10 – Am comandat de la restaurantul chinezesc o salată de crudităţi cu ceafă de pui chinezesc. Cică puii chinezeşti au cu 50% mai puţin colesterol ca puii româneşti care nu au ceafă deloc.

14:05 – L-am facut pe consultatul străin de campanie să mă aştepte 5 minute, cât m-am dat cu ruj roşu aprins şi cu machiaj roz la ochi şi mi-am desfăcut bluza la trei nasturi să fie decolteul mai adânc. Liviu a zis mereu să am grije să fac o figură frumoasă. Cred că am reuşit și de data asta. Consultatul s-a uitat numai intre ţâţele mele, nici nu şi-a dat seama că nu vorbesc deloc engleza. I-am turnat nişte prostii de-mi venea şi mie să râd, how do you do, what is yor time, who the fuck are you, în fine ce mi-am mai amintit şi eu din filme.

17:30 – Me-am pus mască de partid anticolonavirus și am ieșit cu băieții pe stradă, să vorbim cu oamenii, să-i convingem să ne voteze candidații. Am împărțit pliante, am lipit afișe cu candidații de la sectoare, i-am pitit echipei de campanie a lui Firea gălețile cu aracet. Ce mai. M-am dixtrat grozav, ca pe vremuri, cânf frecam nesurile cu caimac la pesedeu la Alexandria.

21:10 – Mă uit la televiziunile de ştiri sa văd ce mai mânâncă analiştii ăștia în emisiunile plătite din bugetul de campanie. Am râs ca nebuna când i-am auzit ce tâmpenii spuneau despre acțiunea noastră. Cică miting ad-hoc de susținere, baie de mulțime, chestii de-știa. Mari proşti şi ziariştii aştia, dar şi mai mari aia care ii cred.

21:30 – Primesc sms-eu cu multe semne de esclamație de la domnu consultat. Nu știu ce scrie dar cred că i-a plăcut salata beuf care i-am oferit-o la Partid. Eu am făcut-o. Intre două şedinţe de campanie mă duc la bucătărie şi mai fac câte o salată beuf, o ciorbiţă de praz, o mâncărică de cartofi, să nu mă plictisesc.

22:30 – Merg la nani, sunt foarte obosită. Abia aștept să termin și campania asta și să merg în concediu în Turcia. Ultima dată când am fost acolo m-a primit chiar regele turc, Erdrogan, și nu cu cu pâine și sare, ca pe toți săracii de șefi de state, ci cu o șaorma cu de toate, ce n-am mâncat eu nici la restaurantul ăla de 5 stele, Dristor Kebab, care îl frecventez împreună cu colegele din Organizaţia Femeilor Social – Democrate.

Noapte buna, România, oriunde te-ai afla!

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare