HomePoliticMircea Geoană: „Orice zi în plus cu Ponta prim...

Mircea Geoană: „Orice zi în plus cu Ponta prim ministru înseamnă pentru PSD o şansă în minus de a câştiga alegerile din 2016!”

Deşi provine din patria lubeniţelor, Mircea Geoană n-a avut niciodată prea multe în comun cu bostanii din PSD. Aşa că excluderea lui din partid, pe principiul „Geoană-i de vină”, a venit, cumva, în mod aşteptat. Demis în urma unei şedinţe de partid la care Stalin şi-ar fi putut lua notiţe, fostul candidat la preşedinţie a lăsat deoparte diplomaţia şi a început să le spună lucrurilor pe nume. Zi-le, domnu’ Mircea!

Geoană a pierdut la 70.000 de voturi, Ponta la un milion. Geoană e exclus, Ponta e preşedinte. Asta-i Coreea de Nord sau Absurdistan?

Un pic din amândouă! E tărâmul lui Frică Vodă. E absurd să găseşti în Geoană vina pierderii alegerilor prezidenţiale de către Ponta&co. Micul Kim a luat locul micului Titulescu (blasfemie pentru marele diplomat român) în eliminarea "preventivă" a unui potenţial rival la şefia partidului şi, mai nou, a guvernului. Măcar la comunişti se făcea o regie mai bună. Acum nici măcar o vină imaginară nu au fost în stare să găsească. "Gândim diferit" a devenit o crimă în PSD-ul lui Ponta, Ghiţă şi Dragnea. Mascarada pusă la cale de caracatiţa banului în PSD ascunde, de fapt, o frică de asumare a responsabilităţii, atât pentru dezastruosul rezultat din 16 noiembrie, cât şi pentru mesajul transmis de ţară. Dar, va veni momentul decontului, pentru că PSD, în profunzimea sa, este un partid de oameni serioşi şi nu cred că aleşii noştri locali şi parlamentarii sunt prea bucuroşi de ce se întâmplă. Ei au muncit în campanie, iar dacă partidul merge în aceeaşi direcţie, lor le va fi foarte greu în 2016 la locale şi parlamentare.

Excluderea dvs., a lui Şova şi a lui Vanghelie, a fost un veritabil proces stalinist. Cine a fost Stalin în filmul ăsta: Ponta sau Dragnea, că are mustaţă?

M-am interesat după "execuţie" să văd cum a fost posibil să se ajungă la o astfel de situaţie. Îmi este acum clar: m-ar fi eliminat din partid în ambele variante, cu Ponta la Cotroceni sau înfrânt. Asigurarea controlului complet asupra partidului a fost făcută în triada Ponta-Ghiţă-Dragnea. Ultimii doi ar fi preluat partidul în prima variantă. Ponta a jucat rolul lui Stalin, Dragnea pe cel al lui Beria, executând (cu plăcere) ordinul. Astfel, “Micului Kim” şi “Teroristul”, aşa cum îl alinta dl. Băsescu pe vechiul său camarad de arme, după cum s-a văzut şi la recepţia de la Cotroceni, au senzaţia că au amânat un final care le este oricum destinat.

Victor Ponta a declarat că nu l-a votat pe Mircea Geoană. Mircea Geoană l-a votat pe Victor Ponta?

Eu am coloană vertebrală şi onoare. Victor Ponta nu ar fi trebuit să ajungă să candideze. Nu şi-a dorit cu adevărat, iar rolul nu i se potrivea. Îi cunoşteam defectele de caracter şi oportunismul crunt care l-a animat în viaţă. Însă, am votat cu el nu pentru că m-a convins, ci pentru că am dorit să nu piardă PSD. Am votat candidatul PSD, nu pe Victor Ponta, dacă această formulă nu este cumva o fractură de logică. Dacă nu aş fi candidat în 2009 din partea PSD şi nu aş avea o afecţiune şi o obligaţie profunde pentru milioanele de oameni care m-au votat, nu l-aş fi votat pe Ponta. Oricum, viaţa bate filmul. Ponta a primit ce merita. Ar fi păcat ca PSD să deconteze suplimentar greşelile liderilor săi de azi.

De ce credeţi c-a pierdut Ponta: l-a lovit flacăra violet sau din altă cauză?

Ultima explicaţie la Ponta şi Dragnea este că "americanii" de la Facebook şi Google au determinat rezultatul din turul 2. Incredibil! Dacă tot refuză să facă o analiză a cauzelor pierderii catastrofale, am să o fac eu: privarea deliberată a românilor din diaspora de dreptul de a vota a fost cauza dominantă, însă nu singura. Antipatia pe care Ponta o atrage "spontan", suficienţa şi superficialitatea lui proverbiale, sentimentul că protejează corupţii, o campanie în care naţionalismul etnicizant şi acuzele groteşti la adresa adversarului au abundat, o performanţă mediocră ca prim ministru, plagiatul. În plus, a recunoscut cu voluptate că este un social-democrat "sub acoperire", el fiind de fapt un liberal vopsit în roşu. Prea multă falsitate ca să poţi construi un personaj convingător. Oricât de mult ar încerca ei să găsească vina în altă parte, ea se află exclusiv în ograda proprie. Ponta şi apropiaţii săi au fost singurii care au avut un cuvânt de spus în această campanie. Aşa că pasarea vinei spre alţii nu merge.

Care a fost motivul pentru care Iliescu a devenit preşedinte, iar Năstase, Geoană şi Ponta nu? Are vreun secret domnul Iliescu pe care poate nu vi l-a împărtăşit?

Au fost contexte politice diferite. Nu-i uşor să te lupţi cu Traian Băsescu la butoane, în timp ce noi eram în opozitie cum s-a întâmplat 2009, cu toate acestea rezultatele fiind cel puţin ciudate şi ştim cu toţii asta. Întrebarea adevărată este alta: cum e posibil să fii la guvernare, să ai un Traian Băsescu extrem de jos în opinia publică şi cu o dreaptă fragmentată, să fii pe primul loc în sondaje şi să pierzi la un milion de voturi? Asta trebuie să rămână în manualele de istorie la categoria “Aşa NU”.

Ce-a vrut să spună Victor Ponta când a declarat „dacă nu ies preşedinte, scapă cine poate”?

A fost o încercare inabilă de motivare prin frică: frica de justiţie a celor cu probleme penale şi teama de o lungă perioadă de opoziţie pentru activul de partid. Se confirmă vorba românească: "de ce ţi-e frică, nu scapi!" Orice zi în plus cu Ponta prim ministru şi preşedinte la PSD înseamnă o şansă în minus de a câştiga alegerile din 2016 şi a evita opoziţia pe termen lung. Agăţându-se cu disperare de putere şi neasumându-şi rolul central în pierderea alegerilor şi al puternicului resentiment pe care îl produce în opinia publică, Ponta este astăzi o adevarată piatră de moară strategică de gâtul PSD. Din laşitate, teamă sau oportunism, partidul este încă tăcut pe acest subiect. Nu va rămâne mult timp aşa, schimbarea conducerii este inevitabilă.

Deşi, vorba lui Caragiale, a rămas repetent şi anul ăsta, Ponta e bine-mersi, în fruntea partidului şi a guvernului, ba mai şi sărbătoreşte „corigenţa” prin Dubai. Chiar nu e nimeni prin PSD să-l tragă de urechi?

Întrebările mai profunde sunt legate de adaptarea PSD la schimbările din societate, de clarificare ideologică şi doctrinară, de politica de resurse umane. Dacă nu înţelege mesajul transmis de oameni, PSD riscă să piardă monopolul reprezentării Stângii româneşti. Nu e normal ca la guvernare să aplici politici neo-liberale şi să te mai şi mândreşti cu asta. Sau să foloseşti în campania prezidenţială teme etno-centrice şi anti-occidentale. Partenerii noştri de familie politică europeană sunt oripilaţi de derapajul de limbaj şi temele de campanie ale unui aşa-zis candidat de Stânga. Cât despre Victor Ponta, acest Goe a politicii româneşti, cred că a fost un experiment ratat. Au spus unii în 2010 că este nevoie de un preşedinte de partid mai tânăr, cu o altă gândire. Însă, viaţa ne-a arătat că nu contează vârsta, ci metehnele. Acolo unde nu există principii şi valori, vârsta nu contează. Prin şantaj, a reuşit să înlăture din partid, pentru moment, orice formă de diversitate şi voce distinctă. Dar nimic nu durează la nesfârşit. Foarte curând, acest experiment se va încheia şi vom putea să construim o Stânga sănătoasă, o guvernare pentru şi despre oameni.

Sebastian Ghiţă a declarat că a venit vremea ca Ion Iliescu să dispară din PSD. E lipsă de recunoştinţă sau paricid?

Nici una, nici alta. Este parte a unui plan mai vechi de creare a unui nou partid, în sau în afara PSD. Ei sunt convinşi că "bagajul" negativ al PSD – corupţia, asocierea cu comunismul, "partidul-stat", etc., trebuie rezolvat radical, inclusiv prin eliminarea unor figuri-simbol ale acestui fenomen. Ion Iliescu este doar unul dintre cei vizaţi. Îndepărtarea lui este doar o problemă de timp. Triada Ponta-Ghiţă-Dragnea nu pot susţine două fronturi deschise în partid, cu mine şi cu dl. Iliescu. De unde şi gestul tactic al "demisiei" lui Ghiţă. După "rezolvarea" cazului Geoană, se vor întoarce şi vor elimina, prin metode combinate, tot  ce înseamnă "vechiul PSD", începând cu Ion Iliescu. Dl. Iliescu are defectele sale şi nu mi-a fost niciodată cel mai bun prieten. O discuţie despre ruperea de trecut şi desprinderea etichetei de “comunism” este necesară, dar nu aşa. Nu dai pe cineva afară şi ai pretenţia că ai rezolvat problema. Dar ce să le ceri unora care şi-au construit întrega motivaţie de a trăi pe a face bani prin contracte cu statul?

Ce-o să mai conducă Traian Băsescu pe viitor: o navă, o ţară sau doar căruciorul cu nepoţei, prin parc?

Va face aceeaşi greşeală ca şi dl.Iliescu. După ce ai fost preşedinte al României, nu mai poţi să te întorci să te înghionteşti cu toată lumea în malaxorul unei politici româneşti atât de violente şi de puţin civilizate. Cu toţii avem virusul politic în sânge. Un fost preşedinte ar trebui să fie deasupra politicului imediat şi să dea înapoi societăţii imensa experienţă din anii lungi de mandat. Mi-ar fi plăcut ca dl. Băsescu să faca ceea ce a spus iniţial că va face după retragerea de la Cotroceni: să se dedice formării unei noi generaţii de politicieni. Dacă dânsul poate fi mentorul noilor politicieni, asta e deja altă conversaţie.

Ce va face PSD pe viitor: se reformează singur sau îl reformează DNA?

Darwinismul se aplică şi în politică. Cine nu se adaptează mediului social şi economic, dispare sau devine irelevant. Criza economică uriaşă şi migraţia economică din ultimii ani au schimbat în mod dramatic aşteptările şi percepţiile populaţiei. Un PSD cu ideologie clară de stânga, reprezentând toate generaţiile, atractiv şi pentru diaspora, cu oameni integri şi competenţi este încă posibil. Dacă nu se va înţelege ce ne cer oamenii şi se va crede că un simplu rebranding sau o schimbare de lideri vor fi suficiente, apariţia unei alte forţe de stânga mai dinamică şi mai modernă, poate mai radicală, ca în cazul Greciei sau Spaniei, va deveni inevitabilă. PSD este ultimul mare partid social-democrat din regiune. Aceste câteva luni vor fi decisive pentru viitorul acestui partid şi a peisajului general al stângii româneşti. Cât despre DNA, am un singur mesaj: nimeni nu este deasupra legii, iar cine a greşit să plătească. Aşa e în democraţie. Poate de asta le este aşa teamă unora de ea.

Dacă Victor Ponta pică din fruntea guvernului sau a partidului, unde pleacă: în Dubai sau cu duba?

Am văzut "viralul" pe Facebook: "Duba-i afară". Genial! Vorbind serios, eu mă refer la asumarea răspunderii politice a acestui eşec fără precedent, inclusiv al modului de organizare a votului în diaspora. Justiţia funcţionează pe alte reguli decât politica. În politică, "valoarea de întrebuinţare" a unui lider politic se judecă prin reputaţie, percepţie, sondaje, voturi. Cu Ponta la şefia Guvernului şi a PSD, fără o schimbare de fond a PSD, mi-e teamă că 2016 nu va fi an bun pentru PSD. Dacă, dimpotrivă, se vor aplica rapid şi energic măsurile necesare şi ţinând cont că şi PNL are o problemă de adaptare similară, PSD poate reveni în forţă.  

Multă lume zice că, dacă Mircea Geoană candida contra lui Iohannis, l-ar fi înfrânt. Mircea Geoană ce zice?

Nu sunt adeptul istoriei contrafactuale. "Ce ar fi fost dacă?" nu funcţionează nici în politică. Ştiu că Ponta nu a fost candidatul potrivit din partea PSD. Despre dl. Iohannis, ştiu că ar fi fost un foarte bun prim-ministru în 2009, dacă victoria nu mi-ar fi fost refuzată de maniera cunoscută. Sunt convins că vine cu bune intenţii şi că va încerca să schimbe regula jocului în politicăşi modul de lucru din România. Dacă va fi mai mult decât preşedintele PNL şi va şti să construiască alianţe mai largi în societate pe marile teme ale unui Proiect Naţional, dacă se va înconjura de oameni de bună calitate şi va şti să impună Guvernelor cu care va colabora aceleaşi standarde de conduită şi profesionalism, am putea avea o surpriză foarte placută. Dacă nu, exemplul de declin rapid de popularitate şi influenţă a preşedintelui Hollande este la fel de posibil. 

Dacă aţi fi fost premier, cum aţi fi organizat votul în diaspora?

Aş fi construit o relaţie bazată pe încredere cu milioanele de români din străinătate. I-aş fi cooptat, cum fac şi alte ţări cu situaţii similare, într-un mecanism de co-decizie pe marile politici publice care îi interesează. Aş fi pregătit terenul ca o parte să fie tentaţi să revină acasă după criza severă a locurilor de muncă din Occident. Dacă nu ar fi existat migraţia, România ar fi avut un şomaj de 30%, nu de 7% cu cât ne laudăm azi. Pe de altă parte, dacă forţa de muncă ar reveni în ţară, PIB-ul României ar creşte cu 50 de miliarde de euro pe an şi nu cu 6 miliarde pe care banii trimişi acasă îi reprezintă azi. Aş fi avut grijă de zecile de mii de copii rămaşi la bunici sau la rude. Cu privire la alegeri, aş fi introdus listele electorale în străinătate, aşa cum procedăm şi acasă. Astfel, am fi putut să putem anticipa numărul de potenţiali votanţi şi să ne organizăm în consecinţă. Şi, aş fi ascultat vocea profesioniştilor din MAE care au atras atenţia încă de la început că este nevoie de o mai bună organizare. Dar unii au decis, deliberat se pare, să nu asculte ce spuneau acei oameni de bună credinţă. Pentru că problema nu a fost doar numărul secţiilor de vot, ci locurile în care au fost organizate. Dar, sunt convins că cei care au împiedicat cetăţenii români să voteze vor plăti.

 

Umblă zvonul că numeroşi baroni locali, ameninţaţi cu închisoarea, nu s-ar mai fi mobilizat suficient pe 16 noiembrie, mergând pe principiul „dacă Ponta nu face nimic să mă scape de puşcărie, nici noi nu facem pentru el”. Cum comentaţi?

Scorul din primul tur contrazice acest scenariu. 40% e un scor foarte bun. În cel mai "lovit" judeţ, Argeş, PSD a obţinut peste 60%. PSD trăieşte prin membrii şi simpatizanţii săi, nu exclusiv prin liderii săi locali sau naţionali.

Eu pot să vă spun că mai mulţi lideri de organizaţii mi-au spus, cu tristeţe, în campanie că nu există un entuziasm prea mare în rândul activiştilor noştri. Că nu au un lider naţional care să-i mobilizeze.

După avalanşa de pomeni electorale din ultimele luni, n-ar fi fost mai profitabil ca guvernul PSD să demisioneze, pentru a nu fi nevoit să plătească şi oalele sparte?

Ar fi o dublă laşitate: recunoaşterea faptului că deciziile din ultimele luni au fost nesincere şi oportuniste şi că părăseşti obligaţia faţă de electoratul tău la greu. Ponta, ca şi la faimoasa şedinţă CEX, şantajează partidul: "dacă plec de la guvern, pierdem guvernarea" şi "dacă plec de la partid, poziţia de la guvern se şubrezeşte". PSD trebuie să rămână la gvernare pentru că, în acest moment, este cel mai capabil partid să guverneze. Sunt convins că varianta unui guvern cu o majoritate în jurul PSD cu alt prim-ministru din partea noastră merită explorată în continuare. Dacă nu, va trebui să vedem cât de mult va rezista majoritatea actuală şi cât de performantă va fi guvernarea în perioada următoare. Pentru că în 16 noiembrie a fost un vot masiv anti-Ponta, mai mult decât anti-PSD, şi nu este corect ca partidul să piardă guvernarea doar pentru ambiţiile unui om. Nu-i de ajunscă a pierdutPreşedinţia? Repet, înlocuirea cabinetului Ponta cu un nou guvern PSD este încă posibilă. Cu toate remanierile şi restructurările, guvernul Ponta este foarte slăbit politic şi electoral, iar atitudinea sa va fi,în permanenţă, defensivă. Măsurile curajoase de reforme structurale necesare pentru relansarea economiei vor fi evitate. De fapt, avem riscul unor guverne slabe în următorii ani, chiar şi cu o altă majoritate, dacă nu se va reuşi o infuzie de competenţe şi gândire proaspătă în actul guvernării. Este rolul şi obligaţia noului preşedinte să găsească cele mai bune soluţii pentru Guverne competitive în anii care vin, dar şi a partidelor de a furniza oameni integri, competenţi şi cu experienţă profesională dovedită pentru funcţiile din Guvern şi administraţia centralăşi locală.

 

Aveţi de gând să candidaţi la preşedinţia partidului, în cazul unui congres extraordinar?

Sunt extrem de dezamăgit de reacţia conducerii mai largi a partidului la acţiunea de epurare politică fără nicio justificare a lui Ponta şi Dragnea. Speranţa mea stă în oamenii din eşaloanele doi şi trei ale partidului, care înţeleg riscul sever în care ne găsim şi vor să-şi ia partidul înapoi. Dacă va fi respectat Statutul PSD, care stipulează că preşedintele partidului este ales prin votul tuturor membrilor – un adevărat referendum cu 500.000 de oameni – şi dacă de organizarea Congresului nu se vor mai ocupa Dragnea şi Ghiţă ca în 2010 ca să monteze camere de luat vederi în cabinele de vot, nu exclud să particip sau să susţin o echipă nouă de conducere şi un nou drum pentru un PSD profund reformat şi modernizat. Voi pregăti şi voi lansa în dezbatere publică un astfel de proiect şi îl voi oferi atât membrilor, simpatizanţilor şi votanţilor PSD cât şi ansamblului stângii şi societăţii româneşti. Nu pot exclude nici varianta unui proiect civic şi politic complet nou.

Unde vă vedeţi peste cinci ani: la Cotroceni sau la Dăbuleni?

Oriunde destinul, şansa şi priceperea mă vor purta, dar mai ales unde oamenii vor dori să mă vadă. Voi continua să dedic întreaga mea energie scoaterii României din periferia lumii dezvoltate şi a transformării relevanţei noastre strategice excepţionale în dividende economice şi de prosperitate. Într-un moment de răscruce şi de reaşezare de o magnitudine fără precedent, oamenii de stat, indiferent de tabăra în care se află, trebuie să se dovedească la înălţimea vremurilor agitate pe care vom fi chemaţi să le traversăm, ca şi înaintaşii noştri în alte momente cruciale pentru istoria României moderne. Vă spun doar atât: viitorul sună bine!

BREICHING NIUZ

spot_img

Caricatura zilei

spot_img
spot_img

Articole asemănătoare