În perioada 2013-2015 piața de neutralizare a deșeurilor medicale a fost acaparată de o companie americană puternic conectată la mediile politice de peste ocean. Stericycle România umflă în acest fel peste 90% din fondurile alocate Ministerul Sănătății pentru neutralizarea deșeurilor medicale. Politica de fuziuni a americanilor a avut ca scop camuflarea acestui monopol, astfel încât să nu se bage de seamă că sub diverse denumiri se ascunde aceeași companie. Ascensiunea rapidă a caracatiței americane s-a bazat pe politica struțului adoptată de Ministerul Sănătății și pe pasivitatea criminală a Gărzii de Mediu, care închide ochii la activitatea dubioasă a acestei companii. Un raport al Curții de Conturi dat publicității la sfârșitul lunii februarie arată nivelul inimaginabil al corupției din sistemul de sănătate românesc.
Investigația noastră a plecat de la piața de profil și a comparat activitatea Stericycle în SUA cu expansiunea sa în România. În ediția trecută a AC am arătat cum a acaparat firma republicanului Mitt Romney piața deșeurilor medicale din două state americane, Utah și Arizona, printr-o înțelegere neconcurențială încheiată cu o companie pe care, în ultima fază a operațiunii, a cumpărat-o pur și simplu. La fel s-au desfășurat ostilitățile și în România, unde în numai doi ani Stericycle a înghițit 9 companii românești care activau pe piața deșeurilor medicale. Firmele mari care dețineau și echipamente pentru tratarea și eliminarea finală a deșeurilor și-au păstrat denumirile comerciale o perioadă iar cele cu activitate mai redusă au fost înglobate fie în Stericycle, fie în companiile paravan. În acest fel s-a creat aparența că pe piață ar activa mai mulți operatori. Inclusiv Curtea de Conturi tratează firmele deținute de Stericycle ca firme concurente ale acesteia, ceea ce demonstrează că operațiunea a avut succes. Cum a fost posibilă apariția acestui monopol toxic? Printr-o strategie golănească a Ministerului Sănătății pe care o vom devoala aici și acum.
În 3 ani Ministerul Sănătății n-a fost capabil să elaboreze planul și strategia de gestionare a deșeurilor din activitățile medicale potrivit propriului ordin, OMS 1226/2012, care instituia obligativitatea elaborării acestui document într-un an de la intrarea în vigoare a actului normativ. Tare, nu? Explicația acestei golănii este aceea că prin aceste documente, respectiv Planul și Strategia, urmau să se transpună în legislație principiile protecției mediului în UE. Iar aceste principii vorbeau despre neutralizarea acestor deșeuri extrem de nocive pentru sănătatea publică cât mai aproape de locul în care se produc, respectiv în spitale. În plus, strategia avea ca scop finanțarea spitalelor pentru achiziționarea de echipamente proprii ceea ce ar fi tulburat monopolul Stericycle pe piața tratării și eliminării deșeurilor medicale. Ca să nu își bată cuie în talpă și să camufleze golăniile deja comise în perioada 2005-2009, MS și-a încălcat cu nesimțire propriul ordin. În ciorba penală ar trebui să intre toți miniștrii din epoca Ponta, inclusiv tehnocratul Achimaș Cadariu care continuă să facă figurație în scaunul ministerial. Că doar vine de la Cluj, locul geometric al dezmățului comis de Stericycle prin intermediul subsidiarei IF Tehnologii și un important centru de profit bazat pe bănișorii fraierilor care cotizează la sistemul sanitar. Ia să vedem de ce tac miniștrii ca porci-n păpușoi.
În patru ani statul și-a dat la țurloaie singur prin închiderea a 346 de instalații de ardere a deșeurilor, care erau neconforme, ce-i drept, din toată țara. Numai că, în înțelepciunea lui, statul și golanii care-l conduc au uitat, pe alocuri, să asigure fonduri pentru achiziționarea unor instalații conforme care să respecte legislația de mediu adoptată pe hârtie la presiunea Uniunii Europene. Și nu că n-ar fi fost bani. N-a fost voință și a fost intenție de a se crea o filieră de supt bani de la asigurați prin intermediul unor carnasieri care nu s-au lăsat invitați de două ori. Pe piața privată apărută ca efect al complicității statului porcesc s-au născut mai multe firme care, cu costuri suplimentare de transport și ambalare, au dus piața deșeurilor medicale pe noi culmi de progres. Grupați pe cumetrii politice și găști de interese băieții care se hrăneau cu mizeriile din spitale au făcut averi impresionante și au poluat mediul în draci. Deșeurile medicale au invadat plaiul mioritic, iar atunci când au ars în incineratoare conforme doar pe hârtie ne-au umplut plămânii cu emisii toxice. Asta în condițiile în care Ministerului Sănătății i s-au băgat pe gât ceva echipamente de eliminare a deșeurilor pe care s-a făcut că le folosește sau, pur și simplu, nu le-a folosit.
8 milioane de dolari și 1,5 milioane de euro a tocat statul porcesc în perioada 2005-2009 pentru achiziția de echipamente de neutralizare a deșeurilor medicale. Programele de achiziții au fost derulate de ochii lumii, pentru că echipamentele cumpărate fie nu au funcționat deloc, fie au funcționat o fracție din durata normată. Chiar și așa, acolo unde aceste scule au funcționat s-au realizat economii substanțiale.
În 2005, printr-un credit extern contractat de Ministerul Sănătății, s-au achiziționat 67 de echipamente de sterilizare de tip Medister 160 în valoare de aproximativ 8 milioane de dolari. Curtea de Conturi a constatat că la unele unități spitalicești, de exemplu Spitalul Universitar de Urgență din București sau Institutul Oncologic din Cluj, echipamentele n-au funcționat niciodată dar au fost amortizate ca și cum ar fi funcționat. Pe un eșantion de 4 spitale care au primit astfel de echipamente s-a calculat că utilizarea acestora ar fi adus economii de 587.505 lei în numai doi ani de utilizare. Având în vedere că durata normată de viață a acestor echipamente este de 8-12 valoarea prejudiciului cauzat prin neutilizarea echipamentului și externalizarea serviciului cam cât ar fi? Vă spune, noi. Sare de 3 milioane de lei, adică aproape un milion de dolari.
În 2009, printr-un program PHARE, penalii de la Ministerul Sănătății au achiziționat 28 de echipamente de neutralizare a deșeurilor medicale prin sterilizare termică cu abur de tip ISDM în valoare totală de 667.726 euro. Curtea de Conturi susține că în numai doi ani în 3 unități spitalicești monitorizate economia realizată prin utilizarea echipamentelor ar fi fost de 1,8 milioane lei! Se înțelege că economia potențială a devenit cheltuială și aluat drumul conturilor companiilor de profil.
Tot în 2009, printr-un împrumut de la Banca Mondială, Ministerul Sănătății a achiziționat 9 sterilizatoare tip Newster 10 pentru suma de 894.955 euro. Institutul Regional de Oncologie din Iași a operat acest echipament în anul 2013 cu un cost de eliminare de 0,56 lei/kilogram. Curtea de Conturi a constatat că dacă cele două spitale care au primit astfel de echipamente, respectiv Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj și Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului București ar fi utilizat aceste echipamente ar fi realizat o economie de 1,2 milioane de lei.
Nea Nicu Văcăroiu zice că treaba-i cam nasoală și că modul de acțiune al băieților de la Ministerul Sănătății ne-a cauzat un găuroi de vreo 17 milioane de euro. Dar mai bine să cităm ca să nu avem vorbe la proces:
„În concluzie, neelaborarea și neaprobarea Strategiei și a Planului național de gestionare a deșeurilor medicale a condus la:
– pierderea finanțării din fonduri europene de 17.331.994 euro (aprox. 77.683.730 lei.
– efectuarea de plăți neeconomicoase din bugetul de stat în valoare de 80.600 lei reprezentând servicii de consultanță și studii de fezabilitate aferente proiectului.
„Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”, pentru care Ministerul Sănătății nu mai este eligibil.
Se constată totodată, neefectuarea monitorizării de către direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, a modului de utilizare și funcționare a instalațiilor primite în dotare de la acesta de către unitățile sanitare, neidentificarea cauzelor nefuncționării unora dintre instalații și necunoașterea numărului total de instalații de tratare a deșeurilor medicale pe tipuri de instalații, urmare neprezentării situațiilor solicitate de către echipa de audit în timpul misiunii de audit”.
Pe înțelesul tuturor, faptul că Ministerul Sănătății nu a elaborat Planul și Strategia de gestionare a deșeurilor medicale ne-a privat de absorbția a peste 17 milioane de euro bani europeni care ar fi mers în dotarea spitalelor cu instalații de eliminare și tratare a deșeurilor medicale. Cum banii țărișoarei sunt insuficienți pentru dotare pe cont propriu, rezultă că băieții de la Stericycle au o piață foarte sigură în România. Și ca să ne demostrăm teoria iată cam ce jonglerii se petrec pe piața „aranjată” de Ministerul Sănătății pentru americani.
Prețurile și combinațiile expuse de raportul Curții de Conturi ne arată că dezvăluirele noastre despre comportamentul de monopol toxic al Stericycle pe piața deșeurilor medicale au fost corecte. Iată ce zice nea Nicu Văcăroiu:
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” București și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova care în anul 2014 au avut încheiate contracte de prestări servicii de colectare, transport și eliminare deșeuri periculoase cu aceeași societate, respectiv SC Stericycle România SRL. Astfel, conform contractelor încheiate, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București a plătit SC Stericycle România SRL un preț de 1,35 lei/kg deșeu colectat spre deosebire de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova care, pentru aceleași servicii, a plătit 7,65 lei/kg deșeu colectat;
Este evident din avion că Stericycle a practicat un preț de dumping la București (1,35 lei/kg) și un preț de monopol la Craiova(7,65 lei/kg) Asta după ce potențialul concurent din Craiova, respectiv Cogen Energy Medical Company, a fost cupărată și ulterior, în 2015, absorbită prin fuziune de Stericycle. În contextul în care competitorul din București care a concurat Stericycle până la prețul ridicol de 1,35 lei/ kg a dispărut înghițit de americani, cam ce preț va plăti Spitalul Grigore Alexandrescu în viitor?
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului trebuie să precizăm că, potrivit HG 1061/2008 deșeurile medicale circulă de la generator la neutralizare în mașini speciale, amblate și sigilate în ambalaje puse la dispoziție de firma care colectează aceste deșeuri. Numai costul acestor ambalaje și consturile de transport și manipulare sunt duble față de prețul cu care Stericycle și-a adjudecat contracte cu tarife de dumping. Șmecheria în toată această afacere este aceea că deșeurile colectate la aceste prețuri nu au fost nici tratate și nici eliminate, ci pur și simplu îngropate așa cum vom demostra într-o investigație viitoare. Și, atenție, vorbim de deșeuri periculoase, cu încărcătură microbiană mare care infestează solul și apa freatică dacă sunt depozitate în gropi.
Și nea Nicu a plecat pe fenta șmecherilor de la Stericycle și, la analiza pieței de deșeuri medicale, a consemnat cam așa în raportul de audit:
„…teritoriul României a fost împărțit în 5 regiuni, respectiv Regiunea Bacău, Regiunea București, Regiunea Pitești, Regiunea Sibiu și Regiunea Timișoara, fiecare regiune fiind ”adjudecată” de cel puțin un operator economic astfel:
-SC Mondeco SRL și Ecomed SRL în Regiunea Bacău;
-SC Stericycle România SRL, Steryl Eco SRL și Perfect Curier SRL în Regiunea București;
-SC Stericycle România SRL în Regiunea Pitești;
-SC Stericycle România SRL, SC L.G. Prod SRL, ASKD România SRL în Regiunea Sibiu;
-SC Stericycle România SRL în Regiunea Timișoara.
Se poate constata astfel că, SC Stericycle România SRL își desfășoară activitatea în 4 din cele 5 regiuni prevăzute”.
În realitate, TOATE companiile amintite în raportul Curții de Conturi sunt deținute de Stericycle! Mondeco și Ecomed din regiunea Bacău au fuzionat prin absorbție(Mondeco a înghițit Ecomed) iar Stericycle este acționar unic la entitatea rezultată. Privind retrospectiv, jocul făcut de Ministerul Sănătății a avut ca scop consolidarea monopolului Stericycle pe piața românească. Prin neadoptarea Strategiei și Planului de gestiune a deșeurilor, România a fost blocată la accesarea fondurilor europene pentru dotarea spitalelor cu aparatură de eliminare a deșeurilor medicale. Conform raportului Curții de Conturi, în perioada 2012-2014 Ministerul Sănătății nu a avut plan de control la unitățile spitalicești privind gestionarea deșeurilor periculoase. Cităm la întâmplare din raportul Curții de Conturi care colcăie de acuzații cu iz penal:
– „la nivelul ministerului, deși a fost desemnată o direcție care să coordoneze şi să monitorizeze activitatea de gestionare a deşeurilor medicale, aceasta nu are prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare (ROF), sarcini și atribuții concrete în acest sens;
– fișele de post ale personalului direcției menționate nu sunt actualizate cu sarcini și atribuții referitoare la activitatea de coordonare și monitorizare a deșeurilor rezultate din activități medicale.
Astfel, coordonarea implementării prevederilor legislative în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activități medicale la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a limitat numai la elaborarea unor reglementări cu privire la gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, fără ca vreo direcţie sau departament din cadrul acestuia să efectueze o analiză profundă, cel puţin anual, a activităţii desfăşurate pe linia gestionării deşeurilor rezultate din activități medicale a entităţilor desemnate cu atribuţii în acest sens (Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, entităţi generatoare de deşeuri rezultate din activități medicale) şi dispunerea unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea acestei activităţi”.
Nota de plată pentru acțiunile criminale și iresponsabile ale Ministerului Sănătății este destul de piperată : „Economiile care s-ar fi putut realiza în perioada 2012 – 2014, raportate la valoarea serviciilor plătite pentru aceeași perioadă (24.859.438 lei) ar fi fost în sumă totală estimată de 23.740.573 lei (aprox. 5.296.752 euro, luând în considerare cursul de 4,4821 lei/euro valabil la 31.12.2014) din care: 7.526.350 lei în anul 2012, 7.472.306 lei în anul 2013 și respectiv 8.741.917 lei în anul 2014”. Indignați-vă dacă mai puteți și luați-vă dracului țara înapoi! Dar mai repede, că în curând nu o să mai aveți ce lua.
Articol apărut în Academia Caţavencu, nr. 3 (1202) – 7-20 martie 2016
