13:45 Bună dimineaţa, dragă jurnalule! Nu ştiu dacă pricepi tâlcul scrisului meu, dar am avut o noapte Albă-ca-Zăpada şi e posibil ca vorba mea cu „muritul pe teren” să se adeverească dacă mă duc azi la antrenamente.
14:15 Apropo de antrenamente, tocmai ce m-a sunat Beretta, antrenorul Cesenei, să zbiere la mine. Cică s-a săturat să tot chiulesc şi că, gata, el trage linie. Auzi la el, linie! La singular. Evident, i-am închis; nu stau de vorbă cu începătorii. În plus, ce autoritate poate avea un antrenor cu nume de şapcă?! E ca şi cum te-ai crede superfotbalist, dar ai avea nume de persoană cu dizabilităţi de vorbire. Ridicol.
16:35 Mulţumesc, Doamne, că mi-ai dat alună pe faţă, ca să semăn cu Enrique.
17:00 Citesc în ziarele italiene că, luna trecută, în timpul unui meci, am fost atacat de fanii Cesenei cu petarde. Sincer, eu nu-mi aduc aminte, eram prea beat, dar aş vrea să ştiu cine erau petardele. Poate le cunosc.
17:15-19:25 Program de recuperare într-un club oarecare, dar altul decât cel la care joc eu. Vinul e bun, deşi cam slab, dar dacă ai idei briliante ca ale mele, îţi faci un şpriţ cu votcă şi te-ai scos.
19:30 Ospătarul ăsta se uită cam urât pe mine.
20:00 Sunt sătul până peste căciulă (pe care o port vara ca să fiu în trend) de presa din România, care mă atacă şi mă jigneşte cum prinde ocazia. O spun şi o repet: o singură dată l-am lovit pe ospătaru’ ăla, iar el a căzut direct pe patul de spital. Nu urăsc chelnerii, ba chiar îi consider necesari până la un moment dat al serii.
21:35 Un gând: de ce e legal să bei Cola şi ilegal să consumi Coca, din moment ce se vând împreună.
23:45 Dă, Doamne, să am ficatul lui Tamaş şi şmecheria naşului Gheară, ca s-o fac pe Chelsea să-mi ceară scuze şi să-mi dea datoria de 17 milioane de euro.
