– Ole, Torero!
– Oleu, teroare! Că de când am intrat în UE, s-a dus liniştea boilor şi taurilor noştri!
– Aşa e! Nu vezi că se ţin numai de ordonanțe, doar-doar i-o mai lăsa să pască la muget… laaaa… buget.
– Eu vorbesc de animalele cu patru picioare.
– Păi când se-mbată, umblă-n patru labe.
– Degeaba am făcut noi specializare în Spania? Degeaba am învăţat să fertilizăm artificial vacile?
– Şi boii!
– Cum să fertilizezi boii?
– Le faci schimbare de sex!
– Păi şi atunci pe vaci cine le mai…
– Noi! Cum am învăţat în Spania!
– Cu căpşunile noastre… să iasă ditamai boul… Nu cred.
– Nu, mă, ai uitat?! Se ia un pumn de spermatozoizi de taur şi se bagă mâna până la cot, se dă drumul şi care ajunge primul… e un bou!
– Ba eu nu mai fac asta! Ultima oară, nu mi-a mai ajuns materia primă şi mai rămăsese o văcuţă nefecundată. Când să plec, m-a înghesuit într-un colţ şi mi-a mugit: „Dă-mi măcar un pupic!”
– Păi nu noi trebuie să ne băgăm mâna, că de două ori mi-am pierdut şi ceasul pe-acolo. Noi trebuie doar să-i învăţăm pe ţărani cum se face!
– Păi şi spermatozoizi de taur de unde-oi facem rost?
– Mulgem taurul!
– Mai ai şi alte trăsnăi de astea să-i înveţi pe țărani?
– Da! De pildă, nu mai poţi să tai vaca sau porcul ca până acum. Tre’ să-i anesteziezi.
– Aha! Am înţeles! Cum facem noi la bufetu’ din sat!
– Tre’ să-i injectezi, nu să-i fugăreşti ca la coridă, cum a făcut badea Vasile, că i-a văzut vaca budigăii roşii şi şi-a dat sufletu’ alergând după el! Pe urmă tre’ să le pună cipuri.
– Ci pu… Doamne, iartă-mă! Ci tot vorbeşti acolo pe păsăreasca ta?
– Cipuri, ca să-i băgăm pe Internet – băgate-aş în Schengen! – şi să comunicăm cu ei prin emailuri.
– Aşa cum comunică Veta cu tine, când îţi pune oala cu email în cap!
– Și dacă n-ai program de însămânţare, duci taurii la vaci doar o dată pe săptămână.
– Păi şi în rest ce să facă, mă, bietu? Să-i pun filme erotice la DVD?
– Nu-i voie să-l stresezi!
– Adică, dacă tu te-ai duce pe la toate vădanele din sat, ai fi stresat? Și auzi… le-ai spus tu toate astea şi consătenilor noştri? Să nu moară proşti?!
– Am încercat. Şi am început cu baba Rada! Ieri, am învăţat-o cum se mulge vaca cu mulgătorul mecanic.
– Păi are ea aşa ceva?
– N-are, da’ tre’ să-nveţe! Aşa că i-am luat bigudiurile lu’ nevastă-mea, le-am legat la bateria de maşină a lu’ fiu-meu şi i le-am pus vacii la uger.
– Şi vaca?
– Vacii i s-au aprins ochii pe faza lungă şi în loc să mugă făcea: TIII-TII! Dar baba Rada a înţeles! Aşa că am trecut la punctul doi: grajdul. Grajdul tre’ să fie curat ca laptele, mă! Am pus-o pe baba Rada să cureţe cu aspiratorul şi să dea cu spray!
– Păi are baba Rada aspirator?
– N-are, da’ trebuia s-o învăţ, aşa că am stropit cu ţuică pe jos, l-am chemat pe beţivul satului şi am pus-o pe baba Rada să-l ţină de picioare, în timp ce ăla sorbea tot ce era pe podea.
– Şi spray?
– Am luat unu de la noră-mea, dar a trebuit s-o duc pe babă la spital că era de ăla paralizant. Ce să-i faci, Ursula asta cere sacrificii!
– Ete, s… Mda… Şi pe urmă?
– Pe urmă, am învăţat-o să-i pună vacii un gipies, că dacă i se pierde vaca, s-o găsească cu satelitul!
– Hai că mă minţeşti! Păi mai poa’ baba Rada să se dea cu satelitul la vârsta lu’ ea? Da auzi… baba Rada ce-a zis?
– Mă, nu pot să-ţi repet ce-a zis, că azi e duminică. Dar un bine tot i-am făcut. I-am schimbat adresa de la care vinde laptele, nu mai e Uliţa Gării, acu e wwwpunctugeremaripunctro!
