Pentru că Nostradamus e mort de mult, Mama Omida aşijderea şi nici Carmen Harra nu se simte prea bine, ne-am hotărât să aflăm cum vor fi vremurile în 2014 de la cineva care are şi nume, şi competenţe de profet, cel puţin pe partea economică: Moise Guran. Ce-a ieşit, citiţi mai jos.
Reporter: 2013 a fost anul „Uniți Salvăm“. În 2014 am putea avea (și) „Uniți Exportăm“, „Uniți Fabricăm“, „Uniți Progresăm“, „Uniți ne civilizăm“ sau nimic din toate astea?
Moise Guran: Probabil nimic din toate astea. Până la un punct am fost şi eu fanul mişcării „Uniţi Salvăm“. Partea de trezire civică a fost chiar mişto, dar acesta este doar un embrion de conştiinţă şi nu creşte, ca Făt-Frumos, în trei zile. Ca să-ţi răspund la întrebare în aceiaşi termeni, am avea nevoie de câteva decenii de „Uniţi ne educăm!“ pentru a putea apoi să spunem că „Uniţi ne civilizăm!“ sau că „Uniţi fabricăm!“, pentru ca, în cele din urmă, „Uniţi, să trăim mai bine!“.
Ce facem cu aurul de la Roşia Montană? Îl exploatăm noi, îl exploatează canadienii sau îl lăsăm în pace?
Cred că e mai bine să rămână îngropat deocamdată. Nu aurul aduce bunăstare, ci munca. Aurul e precum banul, nu suportă prelucrare suplimentară. E o crimă să îl vinzi, pentru că el e util doar în momente de crize mondiale extreme, aşa cum sunt războaiele sau prăbuşirile valutare. Deci ce să facem cu el acum? Să-l risipească politrucii, cum au risipit şi banii din vânzarea BCR? Aurul poate sta la fel de bine în pământ cum ar sta şi în seifurile BNR, până când generaţiile viitoare vor veni cu metode de extragere care nu presupun dărâmarea munţilor şi distrugerea istoriei.
Până la emisiunea ta despre Roşia Montană, nimeni nu mai reuşise să-l facă pe Ponta să se bâlbâie când minte. Cum de ţi-a ieşit?
Păi, uite, de exmplu întrebarea asta a ta nu e tocmai o întrebare, ci o afirmaţie, în care răspunsul nici nu contează. Să zicem că eu i-am pus lui Ponta întrebări în care mai contează şi răspunsul…
De ce crezi că acum doi ani liderii USL erau atât de ostili exploatărilor de la Pungeşti şi Roşia Montană? Chiar erau ecologişti sau încă nu aflaseră cât e comisionul?
Nu cred că acum doi ani liderii USL realizau că fac surf pe un puternic val ecologist. Nu e rău, e bine, dar nu poţi fi şi surfer, şi rechin, nu poţi fi şi haiduc, şi zapciu… Ei au crezut că pot folosi valul până ajung la putere, iar apoi lumea va uita. Populismul era evident, căci nu cred că în România sunt prea mulţi politicieni ecologişti sinceri. Asta cu comisioanele rămâne de dovedit… şi doveditul nu e departe!
Cine o să ia plasă la Pungeşti: ruşii, americanii sau românii?
Nu ştiu cine o să ia plasă, dar mie nu-mi place ce se întâmplă acolo. Îi suspectez pe ruşi de implicare, pe americani de prostie şi pe români de incompetenţă. Şi răscoala din 1907 a fost provocată de ruşi, să ştii, dar de foamete, de incompetenţă în comunicare şi de omorârea răsculaţilor s-au făcut vinovaţi atunci doar românii. La Pungeşti se confruntă unii care devin isterici şi dacă vine Chevron să sape doar o fântână cu unii care sunt gata să lase Chevron să facă ce vrea, fără să ştie măcar exact cum se exploatează şi ce efecte au gazele de şist. Primii sunt răsculaţii ecologişti, ceilalţi sunt inconştienţii guvernamentali. Deci, revenind la întrebarea ta, aici numai ruşii n-au şanse să ia plasă…
De ce crezi că a făcut Ponta donaţii generoase Bisericii Ortodoxe: e evlavios sau crede că doar o minune divină îi mai poate salva guvernarea de la faliment?
Nu ştiu dacă e evlavios, dar nici nu-i văd guvernarea în pericol. Este an electoral, iar Ponta îşi ia BOR ca aliat, la fel cum au făcut şi înaintaşii lui, de la prea sfântul Ştefan cel Mare la prea puţin sfinţitul Traian Băsescu. Problemele lui Ponta sunt: unu, că nu are ştiinţa negocierii, în vreme ce Patriarhul Daniel o are, şi doi, că tot ce negociază el este proprietate publică, în vreme ce averea BOR este proprietate privată.
Cum l-ai defini pe Ponta în trei rânduri?
Nepregătit, superficial şi dependent. Ponta e de vârsta mea şi chiar am avut speranţe de la el, dar am înţeles repede că nici nu ştie cum, că nici nu are cu cine şi, mai important, că este mult prea dependent (poate chiar expus) de un grup politic fără scrupule, un soi de masonerie creată de Adrian Năstase. Nu cred că Ponta conduce de facto guvernarea.
Pentru Chițoiu câte rânduri îți trebuie? Încerci în două?
Chiţoiu este creaţia lui Radu Ruşanu, dar a evoluat. Nu cred că a înţeles că e ministru de Finanţe, el se crede tot şeful Gărzii Financiare, dar e cam derutat şi nu mai ştie ce are de făcut, după ce tot el a desfiinţat Garda.
Te pricepi la procente. Cât din tot ce au promis actualii guvernanţi crezi că s-a-ndeplinit?
Asta nu e relevant, fiindcă a trecut puţin timp de la preluarea guvernării. Partea proastă e că, la poporul nostru, timpul de evoluţie se măsoară în milenii pierdute.
Nu facem autostradă spre uzinele Dacia, în schimb turnăm una către Alexandria. De ce?
Simplu, pentru că ăia de la Piteşti n-au bălţi de pescuit, cum sunt încolo, spre Alexandria. Sincer vorbind, nici autostrada Bucureşti-Alexandria nu cred că se va face, ci doar e o chestie, aşa, mai mult ca să se împăuneze Liviu Dragnea cu ea acasă, prin bucătărie.
Anul 2014 e unul electoral. De unde scoate Ponta bani de afișe, găleți, mălai și mici, fiindcă am văzut, cu acciza nu prea i-a mers?
Ohoho! Nici nu sunt mulţi bani… Uite, de pildă, din studiile de fezabilitate pentru autostrada Sălaj-Alexandria!
Te uiți înspre Palatul Victoria de ani de zile. Ai văzut, măcar și-n treacăt, vreo urmă de plan pe termen lung? Avem și noi o viziune economică, un proiect, ceva?
Da. Am şi lucrat la unul, prin 2008. Şi nu am lucrat aşa, la mişto, ci contra cost, pe fonduri ONU. Proiectul se numeşte „Strategia de dezvoltare durabilă 2030“. Nu că m-am băgat şi eu în seamă pe acolo, dar au fost o groază de academicieni care au lucrat la acest proiect. Strategia a fost asumată de Tăriceanu, probabil fără să o citească, şi apoi aruncată undeva la un coş. Probabil ăia care au venit după Tăriceanu nici nu au aflat că există, dar e document depus la Comisia Europeană, încă unul care arată cât de în serios ne luăm noi pe noi, ca naţie.
Dă-mi un motiv să rămân în România și în 2014.
Păi e simplu: n-ai unde să te duci în altă parte. Eu am lucrat la Caţavencu prin ’97 şi ştiu cât de greu e să scrii cu umor. Dacă ai încerca să depui o cerere de angajare la „Raţa încătuşată“, nici nu te-ar primi francezii, că umorul lor e altfel. Noi, românii, cel mai bine râdem de noi înşine, iar asta e meseria şi puşcăria ta, prietene! Ţara asta e o binecuvântare şi un blestem, deci, La multi ani, în România!
