Lumea nu înțelege clovnii. Ca dovadă, lumea spune despre Mircea Badea că e un clovn, jignind, astfel, o meserie cât se poate de serioasă și de onorabilă. Da, clovneria e o treabă serioasă, iar Daria Gănescu (40 de ani) și Lucian Ianuș (28 de ani) sunt cei mai serioși clovni din lume. Daria și Lucian sunt speciali și, pentru că lucrează în spitalele de copii, arta lor e specială. Ambii sunt actori profesioniști și sunt angajați de CliniClowns România, o organizație non-guvernamentală care susține nebuneasca idee că oamenii, dar mai ales copiii, se pot vindeca mai repede prin râs. Așa se face că, în fiecare zi, după un program bine stabilit, Daria și Lucian vizitează spitalele de copii din București și fac pe clovnii în fața micilor pacienți. Cine râde primu’ se face bine primu’!
Cine râde, acolo unde toată lumea plânge?!
Am fost cu ei, cu Daria și Lucian, la Spitalul Grigore Alexandrescu, la Secția de Chirurgie și Ortopedie. Nu e cazul aici să-i laud pe medicii și pe asistentele de la Grigore Alexandrescu, toată lumea știe că sunt meseriași și că fac treabă bună. Spitalul e și el OK, curat, destul de bine dotat. Dar, oricum ai da-o, când ești un puști de patru-cinci ani imobilizat la pat, cu picioarele băgate-n ghips, în orice spital e nașpa. Fără televizor, fără prieteni, fără distracții. Apoi durerile, astea-s cele mai rele.
Și atunci apar ei, clovnii. Echipați corespunzător: nas mare, roșu, șosete multicolore, pantaloni prea scurți, bască, papion, plus accesoriile – baloane, eșarfe, cărți de joc. Intrarea în saloane se face întotdeauna în tăcere, tiptil – nu ştii niciodată ce te aşteaptă înăuntru, cât de bolnavi sunt copiii, dacă au dureri, dacă sunt sedați, dacă sunt mari şi ştiutori sau mici şi sperioşi.
Arta clovnului de spital e diferită de cea a unui clovn de circ – trucurile zgomotoase n-au ce căuta aici. Mai mult, în unele situații, copiii n-au voie să râdă, sunt operați, au copci, iar râsul le poate deschide rănile.
Cum spuneam, Daria și Lucian intră în primul salon pe nesimțite. Evaluează situația dintr-o privire: șase paturi, tot atâția copii, tot atâția părinți, nimeni nu pare să sufere, deci se poate. Și-și încep treaba.
Improvizație 100%
Totul e improvizație în meseria de clovn de spital, pentru că fiecare situație e diferită. Acum se prefac că se sfădesc din cine știe ce motiv, acum dansează pe soneria unui telefon mobil care taman sună, apoi fac pe „Cometa Halelei”, fugind prin salon cu o eșarfă roșie fluturând în spate. La început, copiii sunt surprinși, nu prea înțeleg ce se întâmplă. Părinții sunt primii care râd, dar, încet-încet, își arată dinții și puștii. Aici e, de fapt, toată șmecheria: să provoci râsete într-un loc în care se aud, mai mereu, doar plânsete.
La ieșire, un tată vrea să le dea bani, așa crede el că trebuie. „Ni se întâmplă des”, spune Daria Gănescu. Bani nu iau niciodată, misiunea lor aici e alta, bașca, primesc un salariu pentru asta.
Trec în alt salon. Împart copiilor nasuri roșii de clovn, fac pe Supermanii, își dau sfaturi („Data viitoare, împiedică-te în șoaptă”), fac animale din baloane și primesc laude pentru asta. „Clovnule, ești bun, mă”, zice o pitică știrbă, de vreo șase ani. „Și tu ești bună”, răspunde clovnul Lucian.
„Ce-i aici, dom’le, circ?”
La sfârșitul zilei, după ce au vizitat saloanele Secției Chirurgie și Ortopedie din Spitalul Grigore Alexandrescu, stăm nițel de vorbă. Le place ce fac, deși e greu, sunt părinți care-i ceartă, „noi suntem bolnavi aici, n-avem nevoie de circ”. Apoi, lucrează pentru copii arși sau schilodiți, ceea ce nu-i niciodată ușor. Dar au și satisfacții. „Am intrat într-un salon în care era un copil conectat la aparate, era într-o stare foarte gravă, jale mare, ce mai. Lângă el, mama. Copilul n-a avut nicio reacție când am intrat și n-a avut nicio reacție multă vreme cât noi făceam ca toate arătările pe-acolo. Dar, la un moment dat, copilul a zâmbit, iar maică-sa a început să plângă de bucurie”, povestește Daria.
Daria Gănescu e păpușar la bază, a lucrat zece ani la Țăndărică și de 11 ani e la CliniClowns. Lucian Ianuș e absolvent de Actorie și e de patru ani la CliniClowns.
Organizația a fost înfiinţată în Olanda, în 1992. Trei ani mai târziu, s-a născut CliniClowns România, graţie doamnei Alexandra Zugrăvescu, medic pediatru şi preşedinte al Fundaţiei Internaţionale pentru Copii şi Familie, astăzi, din păcate, decedată.
La început a fost greu. Clovnii erau primiţi anevoie în spitale. Medicii îi priveau cu dispreţ sau erau chiar scandalizaţi – „ce-i aici, dom’le, circ?”. În timp însă, au început să priceapă, să fie întâi indulgenţi, ajungând acum să le ţină, uneori, isonul.
Astăzi, clovnii lucrează în spitalele Grigore Alexandrescu, Fundeni, Budimex, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului (IOMC) și în Spitalul de Copii Braşov, unde e o altă echipă.
Foto: Andrei Dumitru
Publicat în revista AC, NR. 20
